Proiecte disertatie, licenta, diploma
PREZENTARE GENERALA

Republica Irlanda este o ţară în Europa de Vest care ocupă aproximativ 80% din insula Irlanda, cealaltă parte fiind ocupată de Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit. Irlanda este cel mai vestic membru al Uniunii Europene, are o economie dezvoltată şi o populaţie de puţin mai mult de 4 milioane. În constiuţia republicii, numele ţării este doar Irlanda (Éire în irlandeză) deşi numele Republica Irlandeză este folosit pentru nu a se confunda cu Irlanda de Nord şi cu întreaga insulă Irlanda. Capitala Irlandei este la Dublin.



1.1.    Poziţia geografica si limitele
Irlanda, situata pe insula cu acelaşi nume, este scăldata de apele Oceanului Atlantic, având doar un vecin terestru, respectiv Regatul Unit (irlanda de Nord). Suprafaţa Irlandei este de   70 284 km2 .





 

1.2.    Populaţia
Irlanda a fost locuită încă din Epoca de Piatră. Pentru mai bine de şapte mii de ani, populaţia continentului a migrat spre vest, stabilindu-se în insulă. Fiecare nou grup de imigranţi, celţi, vikingi, normanzi, englezi, a contribuit la formarea actualei populaţii. Principalele centre de populaţie sunt Dublin, Cork, Galway, Limerick şi Waterford. 60% din populaţie trăieşte în oraşe cu peste 1000 de locuitori. O consecinţă importantă a evoluţiei economice irlandeze din ultimii cincisprezece ani o constituie creşterea semnificativă a migraţiei nete. Populaţia Irlandei este de 4,234, 925 de locuitori, conform ultimului recensământ, efectuat la 23 aprilie 2006.



1.3.    Limba
Potrivit Articolului 8 din Constituţie:
a.    Limba irlandeză, ca limbă naţională, este prima limbă oficială.
b.    Limba engleză este recunoscută ca a doua limbă oficială.


1.4.    Oraşele
Principalele oraşe sunt: Dublin, Limerick, Cork, Kingstown. Dublinul aşezat la esuarul râului Liffey este de secole un port important; alături de Dun Laoghaire sunt de importanta naţionala in comerţul tarii. Este însemnat si in industria textila, de alimente, industria berii si a construcţiei de maşini. Oraşul Cork, aşezat lângă malul râului Lee, este cel de-al doilea oraş ca mărime, având 174.000 locuitori. Este portul cel mai mare  al coastei de sud si are si aeroport. Aici este bine dezvoltata industria chimica, de alimente si cea a construcţiilor de maşini. Al treilea oraş ca mărime este Limerick, este o piaţa de desfacere importanta a agriculturii locale.


1.5.    Moneda

Euro este incepand din ianuarie 2001 moneda Irlandei. Irlanda este singura tara din zona euro cu populatie vorbitoare de limba engleza, si ofera o oportunitate unica firmelor care vor sa desfasoare afaceri in zona euro, in conditiile unui risc zero al ratei de schimb.
Nu exista restrictii la repatrierea castigurilor, capitalului sau dobanzilor, iar platile aferente repatrierii se pot efectua in orice moneda. De asemenea, nu sunt restrictii la intrarea capitalului in Irlanda. Rezidentii si non-rezidentii pot avea conturi in orice moneda, iar firmele irlandeze sunt libere sa deschida conturi bancare oriunde in afara Irlandei.


1.6.    Politica

Statul este o republică, cu un sistem parlamentar de guvernare. Preşedintele Irlandei, care este şeful statului, este ales pentru un termen de şapte ani şi poate fi reales numai o dată. Rolul preşedintelui este în general ceremonial, deşi are nişte puteri şi funcţii constituţionale şi este avizat de Consiliul Statului. Prim Ministru Irlandei este cunoscut ca Taoiseach şi este nominalizat de preşedinte după decizia parlamentului. În general, Taoiseach-ul este şeful partidului politic care câştigă cele mai multe locuri la alegerile naţionale. În ultimul timp, este normal pentru guvernele Irlandei să fie formate din coaliţii, ne fiind un guvern format dintr-un singur partid din perioada 1987-1989.
Parlamentul bicameral, numit Oireachtas, este format din Senat (Seanad Éireann) şi Camera Deputaţilor (Dáil Éireann). Seanad-ul are 60 de membri, unsprezece nominalizaţi de Taoiseach, şase aleşi de două universităţi din ţară, şi 43 aleşi de reprezentanţi publici. Dáil-ul are 166 de membri, cunoscuţi ca Teachtaí Dála, care sunt aleşi direct şi reprezintă electorate, sau secţii de votare, sub sistemul de reprezentare proporţională. În constituţie este specificat că alegerile parlamentare trebuie ţinute cel puţin din şapte în şapte ani.
Guvernul Irlandei are maximum 15 membri, şi cel mult doi din aceştia pot fi nominalizaţi de Senat. Prim Ministrul (Taoiseach), Vice Prim Ministrul (Tánaiste) şi Ministru de Finanţe trebuie să fie membri ai parlamentului. Guvernul în putere la ora actuală este o coaliţie între două partide: Fianna Fáil sub Taoiseach-ul Parthalán Ó hEachtairn (Bertie Ahern în engleză) şi Democraţii Progresivi sub Vice Prim Ministrul Mary Harney.
Opoziţia în parlamentul curent este formată din partidul Fine Gael şi Partidul Laburist. Celelate partide cu reprezentanţă parlamentară includ: Partidul Verde, Sinn Féin şi Partidul Socialist

2.    ECONOMIA


2.1.    Politica comerciala 

Din cauza dimensiunilor sale mici, economia irlandeza este dependenta de comertul exterior. Lipsa de resurse impune ca necesare importurile de combustibili, materii prime si materiale de baza. Prin politicile comerciale adoptate, Irlanda si-a imbunatatit permanent performantele comerciale, ajungand sa obtina un surplus al balantei comerciale din 1985 si un surplus al balantei de plati incepand cu 1991. Cresterile continue ale exporturilor, cu ritmuri de peste 15%, au facut posibile atingerea acestor performante.
Irlanda inregistreaza surplus comercial in mod constant. Astfel, in 2004 diferenta dintre exporturi si importuri este evidentiata de un excedent de 33,2 miliarde euro.
In 2005 exporturile de marfa ale Irlandei au fost de 88,411 miliarde euro, in crestere cu 5% fata de 2004. Aceasta crestere este rezultatul unei bune evolutii a sectorului farmaceutic, alaturi de cel al tehnicii de calcul.
 Importurile au insumat in 2005 56,478 miliarde euro, cu 11% mai mult fata de anul anterior. Cresterea a fost generata de importurile de echipamente si utilaje de transport si de combustibili.

 Se poate constata o scadere in excedentul comercial al Irlandei, de la 33,2 miliarde euro in 2004 la 31,9 miliarde euro in 2005 (-4%). O cauza importanta a acestei evolutii este incetinirea ritmului de crestere a exporturilor irlandeze, comparativ cu anii anteriori.
Principalele piete pentru importurile si exporturile irlandeze au fost urmatoarele:


(Sursa: Biroul Central de Statistica - CSO)

2.1.1.    Exportul

Alaturi de exporturile traditionale de produse alimentare, care continua sa fie importante pentru economia irlandeza, ponderea insemnata o detine sectorul produselor industriale. Astfel, exporturile de produse ale industriei chimice, de masini si utilaje, echipament transport si electronice insumeaza 85%.
Exporturile irlandeze sunt dominate de 4 sectoare:
- sectorul produselor chimice – in special produse farmaceutice, produse chimice organice, uleiuri esetiale, produse de curatat;
- sectorul echipamentelor si utilajelor de transport – sunt incluse aici si echipamentele de birou, tehnica de calcul si produse electronice/ electrocasnice.
- sectorul in plina dezvoltare al produselor manufacturate, unde sunt utilizate tehnologii ultraperformante – inclusiv tehnica medicala si software;
- sectorul agricol bazat in principal pe produse din carne, lapte si preparate alimentare.

 Din analiza datelor statistice pentru 2005 se pot constata urmatoarele evolutii fata de anul anterior:
- grupa produselor chimice organice a crescut de la 14,651 miliarde euro la 17.756 miliarde euro, o crestere procentuala de 21%;
- exporturile de tehnica de calcul au crescut de la 13,383 miliarde euro la 13.981 miliarde euro (+4%);
- grupa uleiurilor esentiale a inregistrat o crestere de la 4,762 miliarde euro la 5,233 miliarde euro (+10%);
- o scadere a exporturilor notabila apare la grupa echipamentelor medicale, de la 15,155 miliarde euro la 14,425 miliarde euro (-5%);
- in ceea ce priveste distributia geografica a exporturilor irlandeze, au crescut exporturile catre Belgia, de la 12,322 miliarde euro la 13,374 miliarde euro (+9%), catre Franta, de la 5,041 miliarde euro la 5,658 miliarde euro (+12%) si catre Spania, de la 2,448 miliarde euro la 2,949 miliarde euro (+21%);
- in aceeasi perioada au scazut exporturile catre Hong Kong, de la 833 milioane euro la 640 milioane euro si catre Italia, de la 3,813 miliarde euro la 3,625 miliarde euro (-5%).




2.1.2.    Importul

Irlanda este un importator major de echipamente industriale, o serie de semifabricate necesare industriei, materii prime si combustibili, acestea reprezentand cca. 75% din volumul total al importurilor. Principalele surse de import sunt: Marea Britanie, restul tarilor UE, SUA si Canada.
Analizand datele statistice pentru 2005 se pot observa o serie de modificari in structura importurilor, raportat la anul 2004:
- importurile de echipamente de date au crescut de la 7,854 miliarde euro la 9,141 miliarde euro (16%);
- grupa combustibililor a inregistrat o crestere de la 2,255 miliarde euro la 3,198 miliarde euro (42%);
- la capitolul „alte echipamente de transport (inclusiv aparate de zbor)” se poate constata o crestere de la 1,539 miliarde euro la 2,032 miliarde euro (+32%), in timp ce grupa autovehiculelor a crescut de la 3,292 miliarde euro la 3,768 miliarde euro (+14%).
- importurile de echipamente electrice si parti ale acestora au cunoscut o scadere de la 4,721 miliarde euro la 4, 332 miliarde euro (-8%);
- din punct de vedere al distributiei geografice a importurilor irlandeze au crescut importurile din Marea Britanie, de la 14,885 miliarde euro la 16, 413 miliarde euro (+10%) si din SUA, de la 6,984 miliarde euro la 7,985 miliarde euro (+14%);
- au crescut de asemenea importurile din China, de la 2,777 miliarde euro la 3,771 miliarde euro (+34%) si din Norvegia, de la 963 milioane euro la 1,482 miliarde euro (+54%);
- in perioada analizata au scazut importurile din Franta, de la 2,335 miliarde euro la 1,919 miliarde euro (-18%).

O mare influenta asupra evolutiei comertului exterior irlandez in 2005 o au cresterea importurilor din Marea Britanie si China, cresterea importurilor de combustibili, dar si incetinirea ritmului de crestere a exportului, comparativ cu anii anteriori.







2.2.    Indicator economic

Republica Irlandeză are o economie mică, modernă şi dependentă pe comerţ extern. Cu un PIB de aproximativ $40,000 pe cap de locuitor, Irlanda este a treia cea mai bogată ţară din Europa şi a patra cea mai bogată din lume. Economia este caracterizată de o forţă de muncă foarte educată şi de o rată foarte înaltă de investiţie străină.
Creşterea economică a ajuns la o medie de 10% pe an între 1995 şi 2000, din cauza procesului Tigrului Celtic. Între 2002 şi 2004, creşterea medie pe an a fost în jur de 4-6%. Agricultura, care era pentru mult timp cel mai important sector economic, este acum eclipsat de industrie, care face 46% din PIB, Irlanda fiind la ora actuală printre cele mai industrializate economii din lume. 80% din exporturi sunt compuse de bunuri industriale deşi acest sector angajează doar 28% din forţa de muncă. Deşi exporturile rămân cea mai mare sursă a creşterii dinamice a economiei, Irlanda beneficiază de o creştere în consum şi de o renaştere a sectoarelor de construcţie şi investiţie în afaceri.
În ultimul deceniu, guvernul irlandez a implementat o serie de proiecte naţionale economice cu ţelul de a reduce inflaţia şi ratele de taxaţie. Alte ţeluri includ: reducerea cheltuielilor guvernamentale ca procentaj a PIB-ului, îmbunătăţirea pregătirilor a forţei de muncă şi promovarea investiţiei străine, care deja este la printre cele mai mari niveluri din lume.


Vacanţa minimă anuală a locuitorilor este de 5 săptămâni, iar datorită nivelului ridicat al calităţii vieţii, aceştia s-au obişnuit să acorde o importanţă foarte mare călătoriilor de vacanţă. Astfel, peste 90 % pleacă în vacanţă cel puţin o dată pe an. Recesiunea puternică din ultimul timp nu a modificat aceasta tendinţă, dar îi determină să aleagă destinaţii mai ieftine. Datorită eforturilor de promovare ale autorităţilor naţionale, o mare parte din populaţie, şi anume 85%, îşi petrec o parte din vacanţă în propria ţară. La acest lucru a contribuit şi schimbarea climei, în sensul că pe perioada verii temperatura medie a crescut treptat. Peste 55% din populaţie călătoreşte în Europa, iar 11% în afara Europei. Turiştii nordici îşi planifică vacanţele din timp şi sunt atenţi la fiecare detaliu. Chiar dacă veniturile lor sunt foarte ridicate, aleg o destinaţie numai dacă sunt convinşi că îşi merita preţul. Standardul ridicat al serviciilor oferite şi curăţenia reprezintă cel mai important criteriu de selecţionare al destinţiilor turistice de către turiştii Ţărilor Nordice. O altă caracteristică a comportamentului turistului nordic este frecvenţa cu care călătoreşte, respectiv cel puţin o dată pe an. Astfel, vacanţa de vară, care înseamnă de cele mai multe ori o călătorie charter către o destinaţie însorită, este urmată în toamnă de un city break, iar iarna de o vacanţă în Insulele Canare sau într-o staţiune de ski din Elveţia sau Norvegia. Pentru turistul nordic este, de asemenea, important ca în timpul vacanţei să poată desfăşura o serie de activităţi, în principal sportive, precum mersul pe bicicleta, golf, hiking, etc. De asemenea, finlandezilor le place să cunoască şi să experimenteze locuri noi, tradiţii şi specialităţi culinare ale destinaţiilor pe care le vizitează. Sunt interesaţi de shopping, dar numai dacă mărfurile sunt de calitate înaltă, iar preţurile mai mici decât în propria ţară.
Clima umedă, racoroasă, precum şi lipsa soarelui din marea parte a anului îi determină pe finlandezi să prefere, în mod special, ca loc de petrecere al vacanţelor zonele de litoral ale Spaniei, Greciei, Ciprului şi Turciei. Primele cinci destinaţii vizitate de turiştii nordici au fost Germania (3,5 milioane), Suedia (3,1 milioane), Danemarca (2,6 milioane), Spania (2,3 milioane) şi UK (1,9 milioane)105. Acestea au acoperit 37% din totalul outbound-ului, alte destinaţii europene 45%, în timp ce destinaţiile îndepărtate 18%. 41% din outbound-ul nordic a avut o durată medie de şedere de 3 zile, iar 32% între 4 şi 7 nopţi. Călătoriile în zone îndepărtate cu o durată mai mare de 2-3 de nopţi au însumat 4% din total.
În privinţa structurii pe sexe a turiştilor finlandezi, bărbaţii reprezintă 56% din turişti, ceea ce înseamnă că bărbaţii au călătorit de 1,6 ori pe an în timp ce femeile au călătorit numai de 1,2 ori. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 54 de ani sunt printre cei mai activi turişti reprezentând mai mult de doua treimi. Fluxul turistic spre Germania a fost dominat de bărbaţi în proporţie de 67%, în timp ce în Spania numărul femeilor a fost mai mare (52%). Segmentul de vârsta între 45 şi 54 de ani a reprezentat un sfert din outbound-ul scandinav.
Segmentele de vârsta cuprinse 35-44 şi 25-34 generează 20% şi respectiv 19% din numărul total al turiştilor.
Lunile iulie şi august au avut numărul cel mai mare de plecări, cu 25% din outboundul total. 41 % din finlandezi petrec în medie 3 nopţi în străinătate, iar călătoriile cu o durată de 4-7 nopţi înregistrează o treime din total.
Nivelul ridicat de dezvoltare al Finlandei şi nivelul ridicat al veniturilor individuale ale populaţiei au permis ca turişii acestor ţări să cheltuiască în medie pentru o călătorie 1023 euro şi 151 euro/noapte, cea mai ridicată cheltuială unitară înregistrându-se în Marea Britanie (1881 euro). 80% din totalul outbound-ului nordic au apelat la serviciile structurilor de cazare cu structuri de primire, în timp ce 18% au găsit alte modalităţi (prieteni, rude, etc). În ce priveşte cazarea plătită, hotelurile de trei stele au fost cele mai căutate în proporţie de 41%, urmate de hotelurile de 4-5 stele (25%), vapor (9%), youth hosteluri (8%) şi casele de vacanţă 8%. Cei care au ales cazarea neplatită, casele prietenilor şi rudele au avut o proporţie predominantă de 57%.
Călătoriile rezervate cu mult timp în avans reprezintă 84% din outbound-ul nordic. Călătoriile “all inclusive”, respectiv cele organizate pentru care se presupune că se foloseşte formula rezervării anticipate reprezintă 48% din totalul turiştilor care călătoresc de plăcere, 54% au făcut rezervări prin intermediul agenţiilor. Mediul urban furnizează peste 80% din numărul turiştilor, iar 50% din turiştii provin din marile oraşe.
In profilul turistului finlandez intră şi structura socio-familială a acestuia. Astfel, 60% dintre finlandezii care călătoresc în străinătate sunt, fie dintre cei care nu au copii, fie ai căror copii sunt adulţi, 45% provin din familii formate de 2 persoane, iar 33% din familii de 3-4 persoane. Dat fiind poziţia periferică faţă de destinaţiile turistice preferate mai mult de 51% din finlandezi au utilizat avionul ca mijloc de transport. Călătoria cu autoturismul a reprezentat cel de-al doilea mijloc de transport ca importanţă (22%). Datorită situării geografice feribotul a fost utilizat în proporţie destul de mare şi anume 14% din total. 92% din turiştii nordici au călătorit în Spania cu avionul. Procentul a fost ridicat şi în Marea Britanie şi anume 83%.
Ca motivaţie de călătorie, călătoriile de afaceri individuale au reprezentat 67%, participarea la conferinţe, congrese şi simpozioane 21,4%, deplasări la locul de muncă 13,8%%, studii 2,6% participări la târguri şi expoziţii 3,4%. Suma media cheltuită de o persoană pe zi a fost de 3730 Sek.
Iulie şi august sunt lunile preferate de călătorie ale turiştilor finlandezi. Aceste 2 luni însumeaza 25% din fluxul de outbound, în timp ce pentru primele trei luni acesta este relativ scăzut. Spania este vizitată în special în lunile martie, aprilie, octombrie şi decembrie. Mai şi iunie sunt destul de slabe pentru piaţa spaniolă, în timp ce primele 3 luni nu sunt un sezon bun nici pentru piaţa germană.
Peste 70% din călătoriile de afaceri ale finlandezilor s-au făcut cu avionul, în timp ce pentru călătoriile de plăcere mijlocul predominant de transport a fost avionul în proporţie de 52%. Autoturismul, feribotul şi autocarul au fost folosite mai mult în călătoriile de plăcere decât în cele de afaceri.

                            Rata innoptarilor in tarile de destinatie


Bibliografie :

Internet:   
•    http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Irlanda
•    http://dublin.mae.ro/index.php?lang=ro&id=14017
•    http://facultate.regielive.ro/proiecte/geografie/irlanda-15299.html
•    https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ei.html


Enciliopedie electronica : Encarta Encycopedia Deluxe 2004
Cauta