Referate economie
          Monopolul Nivel: liceu


Preview referat
In structura oricarei economii de piata, dupa cum s-a putut constata, pe langa concurenta, apare si monopolul, fie ca o replica la concurenta, fie ca o forma modificata a acesteia. In intelesul obisnuit luat ca o replica la concurenta o intreprindere are situatia de monopol atunci cand ea este unicul producator al unui produs omogen din ramura, in prezenta unui numar mare de cumparatori. Consecinta fundamentala este urmatoarea: pretul nu mai este stabilit, in mod exogen, prin jocul liber al fortelor pietei, ca in cazul concurentei perfecte, ci este fixat, impreuna cu volumul productiei, de insasi firma producatoare. Prin urmare, o firma pusa in situatia de a fi monopolista trebuie sa fie singura care ofera produse pe piata fara alti producatori concurenti (nationali sau straini), iar produsul sa nu fie substituibil.

CLASIFICAREA MONOPOLURILOR

Aparitia monopolurilor are la baza mai multe cauze. Totodata, ele imbraca mai multe forme si au diferite roluri si functii intr-o economie nationala. De aceea apare necesitatea ca inca de la inceput sa se faca o clasificare a acestora, luand ca criterii principale formele monopolurilor si cauzele care le dau nastere si care contribuie la dezvoltatea lor. Punerea in evidenta a principalelor cauze ale aparitiei si mentinerii monopolurilor intr-o economie de piata poate consitui de altfel si o prima explicatie a aparitiei acestora, domeniilor in care ele se dezvolta, precum si formele pe care le imbraca.

In economiile de piata monopolurile imbraca diferite forme, printre care mentionam:

a. Intelegerile secrete intre marile firme. Concentrarea productiei si capitalului prin acumulari si prin cumparari si fuziuni de intreprinderi si firme pe linie orizontala si pe linie verticala are ca rezultat reducerea numarului de firme concurente. Intre acestea se realizeaza cu mai multa usurinta intelegeri secrete pentru impartirea pietelor, stabilirea cotelor de productie si a marimii pretului de vanzare a produselor pe piata.

b. Monopolul natural. Economia de scara realizata in anumite domenii contribuie la scaderea costurilor de productie intr-o masura atat de mare incat alte firme cu un volum mai redus de activitate nu ar putea ajunge la o atare performanta. In acelasi timp, in anumite domenii nici tehnologic si nici economic nu ar fi posibila existenta mai multor intreprinderi concurente deoarece ar insemna cheltuile prea mari de investitii. Sunt exemplele clasice privind retelele de distributie a electricitatii, gazelor si apei, retelele de termoficare, sistemele de irigatii, reteaua de cai ferate. Dublarea sau triplarea acestor retele numai din dorinta de a exista intreprinderi concurente ar fi irational din punct de vedere economic, intrucat pe de o parte, ar necesita o dublare sau triplare a volumului de investitii, iar pe de alta parte, intre aceste intreprinderi s-ar putea realiza intelegeri secrete, pentru fixarea preturilor si, in fond, problema restaurarii concurentei tot nu s-ar rezolva.

c. Monopolul legal. Exista anumite produse sau sectoare de interes strategic (apararea nationala) si de interes public care trebuie sa intre sub incidenta controlului public. In aceasta privinta pot fi mentionate cele apartinand sectorului sanatatii sau celor care trebuie supuse controlului public, cum sunt, de exemplu, fabricarea si distributia unor medicamente sau substante farmaceutice (morfina) productia si comercializarea tutunului si alcoolui, precum si productia si utilizarea uranului, a izotopilor radioactivi, productia banilor, timbrelor etc.

d. Monopolul tehnologic. Generat in special de proprietatea asupra patentului de inventie si a dreptului de autor, ceea ce confera inventatorului sau autorului controlul exclusiv asupra noului produs sau asupra noii tehnologii intreaga perioada prevazuta de lege (15-17 ani pentru patente) De altfel orice producator de produs nou vandut pe piata dispune, o perioada, de pozitia de monopol, perioada care va dura pana cand alte firme vor veni pe piata cu produse similare sau substitubile. In conditiile contemporane, monopolul tehnologic este foarte raspandit datorita, pe de o parte, sistemului in care se desfasoara cercetarile si inovarile, iar pe de alta parte, preocuparilor de a stimula si extinde activitatea de cercetare-dezvoltare, generatorul principal al procesului de inovare.

e. Monopolul asupra marcii comerciale. Cuprinde astazi un mare numar de produse ale industriei moderne. Imaginea produsului creata de originalitatea modelelor reinnoite la anumite intervale de timp, si garantia calitatii produselor sunt legate de marca comerciala care este unica, irepetanbila si recunoscuta prin investitia facuta in reclama insistenta, prin seriozitatea si promptitudinea cu care sunt serviti clientii.

f. Monopolul exercitat prin controlul asupra unor inputuri. Cum sunt energia, unele minerale ca bauxita, cuprul, staniul etc. datorita in special raritatii acestora si proprietatii asupra unor zacaminte importane. .......................................................................................................................

MECANISMUL DE FUNCTIONARE A MONOPOLULUI

Situatia de monopol apare atunci cand exista o singura firma ofertanta in prezenta unei multitudini de cumparatori ai unui produs care, de regula, nu poate fi substituit cu alte produse. Pentru a realiza un profit maxim firma monopolista este pusa in situatia de a alege (fixa) atat pretul, cat si cantitatea de produse, alegere compatibila cu conditiile cererii pentru produsul respectiv si cu curbele costului. Aceasta se deosebeste de situatia concurentei perfecte cand firma putea alege numai cantitatea.

Firma monopolista este singurul producator si furnizor al unui produs. De aceea, analiza nu se mai face pe cele doua planuri firma si ramura ,ci numai la nivelul ramurii. Acest lucru are importanta principala deoarece firma este aceea care controleaza atat cererea, cat si oferta in interesul sau si in detrimentul consumatorului.

In conditiile concurentei perfecte firma putea sa produca si sa vanda fara restrictii pentru a-si maximiza profitul la pretul impus de piata. Curba cererii la nivelul firmei individuale concurente este orizontala. Ea coincide cu curba venitului marginal Vm si este egala cu pretul p. Cu alte cuvinte, venitul suplimentar (aditional), care rezulta din productia unei unitati aditionale si vanduta pe piata, reprezinta venitul marginal. Acesta coincide cu curba cererii si este egal cu pretul de vanzare al produsului impus de piata. Pentru firma, curba cererii este infinit elastica sau perfect elastica (fig. 7.1).

.......................................................................................................................

Retele externe, noua economie si puterea de monopol

Retelele externe apar cand beneficiile individuale dintr-o crestere a numarului de indivizi fac parte din retea.

Un telefon nu este folosit mult daca nu se afla nimeni la celalalt capat al firului. Valoarea unui telefon creste cu cat numarul persoanelor care detin telefoane este mai mare.

Sa presupunem ca ar exista doua sisteme de telefonie diferite, care nu se interconecteaza. Un nou abonat care trebuie sa decida ce retea alege, va alege reteaua cu cel mai mare numar de abonati. Va fi dificil pentru o firma intrata de curand pe piata sa ajunga pe primul loc. Si aceasta o va impiedica sa-si exercite puterea de monopol. Poate cere un pret in exces considerabil in comparative cu celelalte costuri de productie fara sa se ingrijoreze ca o firma intrata de curand, i-ar putea fura clientii.

Guvernul poate limita abilitatea acestei firme dominante, poate abuza de puterea sa de monopol impunand restrictii, de exemplu insistand ca reteaua de telefonie dominanta sa permita unui nou intrat pe piata sa se interconecteze deci, ca abonatii din noua retea sa poata vorbi cu abonatii retelei dominante. Poate fi dificil oricum, pentru guvern, sa aplice efectiv restrictiile, de exemplu pentru ca firma dominanta ar putea furniza o calitate proasta a interconexiunii dar sa invinovateasca noul intrat pentru aceasta. De aceea, in Statele Unite ale Americii, companiile locale de telefonie au fost separate de compania nationala si internationala dominanta (AT&T). Companiile telefonice locale, spera ca vor furniza accesul egal la AT&T si noilor intrat pe piata, ca Sprint si MCI.

Dar problema retelelor externe este comuna, in noua economie. Daca mai multi oameni folosesc sistemul de operare Windows, atunci producatorii software independenti vor scrie mai multe aplicatii care sa ruleze in Windows. Daca relativ cativa oameni folosesc sistemul de operare Apple (sau Unix) atunci nu vor mai fi platiti producatori sa faca programe compatibile cu acesta. Daca sunt multe programe care ruleaza in Windows si putine in Unix, clientii vor fi tentati sa foloseasca Windows. De fapt Windows a devenit sistemul de operare dominant, mai mult de 90% din calculatoare folosindu-l.

Dar o asemenea dominanta pe piata atrage dupa sine abuzul si Microsoft evident a gasit ca fiind greu de rezistat tentatiei. Acest abuz poate lua nenumarate forme. Multi, in industria software au realizat ca puterea calculatoarelor produse de Microsoft ar fi redusa daca ei ar permite programelor sa lucreze in mai multe alternative, operand sistemele la fel, sau aproape la fel. Sun Microsoft a produs programul Java pentru a face doar lucrul acesta. Daca acest efort ar fi avut succes, ar fi rupt reteaua externa. Microsoft a vrut sa raspunda acestor eforturi producand o versiune a programului Java care a fost adaptata specificWindows-ului.

O alta inovatie care ar putea sa fi servit ca platforma pentru alte aplicatii si sa fie aplicabila in sistemul de operare, a fost Netscape, cel mai nou intrat pe piata printre browserii de internet. Microsoft a dorit sa zdrobeasca Netscape prin producerea propriului sau rival browser dar si prin oferirea browser-ului gratis si insistand ca modul de fabricare a computer-ului sa nu permita instalarea Netscape-ului (aceasta fiind numita practica exclusionista). Se observa ca, producand browser-ul pentru internet cu sistemul sau de operare, pentru ca oricine cumpara sistemul de operare are browser-ul pentru internet gratis, zdrobeste Netscape. Drept efect, a fost aprovizionat browser-ul la pret de zero, un pret cu care Netscape putea concura datorita superioritatii produsului, din perspective cel putin a catorva utilizatori.
Cauta