Referate economie
          Somajul Nivel: liceu


Preview referat
Incepand cu anii 1930, organizatia Gallup din S.U.A. a realizat tot felul de sondaje de opinie pe tema celei mai importante probleme cu care se confrunta natiunea. Raspunsurile, nefiind restranse la domeniul economic, puteau fi incluse si drogurile, criminalitatea, poluarea sau razboiul nuclear. In 1981, in conditiile in care rata inflatiei se exprima printr-un numar de doua cifre, majoritatea celor chestionati au desemnat inflatia ca fiind cea mai importanta problema a tarii. Doi ani mai tarziu cand somajul depasise si el 10%, atingand un nivel record pentru perioada de dupa marea criza, majoritatea populatiei considera ca principala problema a S.U.A. este somajul. In 1989, dupa 7 ani de expansiune si inflatie redusa, nici inflatia nici somajul nu mai erau percepute ca probleme majore; exact la fel se infatisa situatia si in perioada stabila a anilor '60.
Ori de cate ori indicii saraciei - suma dintre rata somajului si cea a inflatiei - au valori ridicate, putem fi siguri ca vor candida la postul de cea mai grava problema a societatii. Atunci cand somajul si inflatia sunt mari, ele devin prioritate nationala si au capacitatea de a influenta rezultatele alegerilor. Cand sunt scazute ca nivel, ele dispar practic de pe lista problemelor de solutionat.
Cum pot cei care se ocupa de stabilirea politicii economice sa masoare costurile relative ale diferitelor optiuni si cum ar trebui ei sa faca acest lucru?
Un raspuns posibil este oferit de teoria ciclului economic politic. Conform acestei teorii, actiunile si masurile sunt astfel pozitionate in timp ancat rezultatele pozitive sa fie obtinute in preajma alegerilor. Desigur inflatia (sau recesiunea in masura sa o opreasca)va veni si ea dar mai tarziu, dupa alegeri.

ANATOMIA SOMAJULUI

Cercetarile extensive efectuate asupra fortei de munca din S.U.A. au conturat 5 caracteristici cheie:
" exista mari diferente ale ratei somajului intre grupuri definite dupa varsta, sex sau experienta;
" pe piata muncii exista o mare mobilitate. Fluxurile inspre sau in afara sunt amplein raport cu numarul angajatilor si al somerilor;
" o mare parte a cestei mobolitati este ciclica: concedierile sunt numeroase in timpul recesiunilor, pe cand demisiile voluntare sunt mai frecvente in timpul expansiunilor;
" majoritatea celor care devin someri, indiferent de momentul cand se petrece aceasta, raman astfel doar pentru o perioada scurta de timp;
" o mare parte din somerii S.U.A. sunt reprezentati de persoane care au fost in somaj perioade lungi si care vor continua sa ramana in aceeasi situatie.
Aceste lucruri sunt esentiale pentru a intelege ce inseamna somajul si cum se poate lupta impotriva lui.
Un somer este definit ca o persoana care nu lucreaza si care si-a cautat de lucru in mod activ in ultimele patru saptamani,asteapta sa fie rechemata la serviciu dupa o perioada de intrerupere sau asteapta sa se prezinte la un nou loc de munca in urmatoarele patru saptamani.
Cerinta de a fi cautat in mod activ o slujba in ultimele patru saptamani testeaza dorinta reala si activa a persoanei respective de a munci; nu este suficient ca ea sa pretinda acest lucru sau sa fie interesatadoar intr-o oferta de serviciu intamplatoare.

MASA SOMERILOR

Cei apti de munca si care nu sunt totusi inclusi in forta de munca sunt fie batrani, fie casnice sau poate fi vorba de indivizi care doresc sa lucreze dar au fost descurajati de de greutatile intampinate in gasirea unui loc de munca. Pe noi ne intereseaza insa in mod special acea parte a fortei de munca reprezentata de someri. In fiecare moment exista un numar dat de someri, acest numar scazand si crescand necontenit.

Exista patru modalitati prin care o persoana poate deveni somera:
1. Este nou intrata pe piata muncii - pentru prima oara in cautarea unei slujbe - sau revine pe aceasta piata - reintra din nou in forta de munca dupa ce renuntase la cautarea unui loc de muncatimp de 4 saptamani;
2. Persoana a fost eliberata temporar din functia detinuta.Este vorba de o suspendare de peste o saptamana, fara plata, initiata de angajator, fara a cauza prejudicii angajatului;
3. Este vorba de o persoana care paraseste un anumit post in vederea gasirii unui alt loc de munca, inregistrandu-se ca somera in perioada intermediara; 4. Muncitorul isi pierde definitiv slujbe fie pentru ca a fost concediat fie pentru ca firma pentru care a lucrat a dat faliment. Aceasta situatie e cunoscuta sub numele de 'demisii voluntare' sau mai simplu, pierderea serviciului.

Cresterea numarului de someri e compensata de iesirile din masa somerilor. Exista in esenta 3 moduri de iesire din somaj:

1. persoana este angajata intr-un nou post;
2. o persoana temporar suspendata este rechemata la lucru;
3. persoana respectiva aflata in somaj inceteaza sa-si mai caute de lucru si, prin definitie, paraseste forta de munca. S-ar putea ca nu peste multa vreme persoana in cauza sa incepa sa-si caute din nou un loc de munca.

Piata fortei de munca se afla in continua schimbare. Care sunt factorii care determina rata somajului si numarul total al somerilor? Somajul creste atunci cand intrarile depasesc iesirile. Astfel somajul creste odata cu sporirea numarului demisiilor, al suspendarilor si al noilor intrari pe piata muncii, deoarece noii intrati au nevoie in mod obisnuit de o perioada mai lunga de timp pentru a se angaja. Reducerea somajului se realizeaza prin majorarea ritmului angajarilorsi prin cresterea numarului celor ce parasesc forta de munca.

....................................................................................................................

FACTORI DE INFLUENTA AI RATEI NATURALE

Factorii ce influenteaza rata naturala a somajului pot fi priviti in termeni de durata si frecventa a somajului. Durata somajuluidepinde,pe langa unii factori ciclici, si de urmatoarele caracteristici strusturale ale pietei muncii:
- organizarea pietei muncii, inclusiv prezenta sau absenta unor agentii de plasare a fortei de munca ,serviciu de intermediere pentru angajarea tinerilor;
- structura demografica a fortei de munca;
- abilitate si dorinta somerilor de a continua sa-si caute o slujba;
- disponibilitatea ajutoarelor de somaj.
Ultimele doua puncte merita o atentie speciala. O anume persoana poate sa-si paraseasca pentru a avea mai mult timp pentru a cauta o slujba mai buna. Este vorba in acest caz de somaj de cautare. Daca toate slujbele ar fi identice, un somer ar accepta prima oferta. Daca unele sunt mai bune decat altele, merita sa cauti sau sa astepti ceva mai bun. Daca costurile somajului sunt foarte ridicate, daca de exemplu, nu se acorda ajutoare de somaj, orice oferta de serviciu are sanse mai mari de a fi acceptata. Dar, daca ajutoarele sunt mari, somerii sunt dispusi sa astepte o lunga perioada de timp pentru obtinerea unor oferte avantajoase.Mai mult, odata cu sporirea ajutoarelor de somaj, cautarea unui nou serviciu devine tot mai putin costisitoare comparativ cu continuarea activitatii.
Atunci cand dorim sa analizam durata somajulu trebuie sa luam in considerare si comportamentul muncitorilor temporar suspendati. De obicei o astfel de persoana nu-si cauta un nou loc de munca ci revin ela cel anterior. Motivul este destul de simplu: experienta dobandita face ca acel muncitor sa fie foarte valoros pentru compania sa, pe cand intr-o alta firma el nu ar fi tot atat de folositor. In plus, muncitorul respectiv si-a asigurat probabil unele drepturi pentru batranete, de exmplu o pensie. Asadar, o astfel de persoana nu prea are cum sa se astepte sa gaseasca o slujba la fel de buna. Daca pe durata asteptarii ea primeste ajutor de somaj, cea mai buna solutie este sa astepte sa fie rechemata la munca.

FRECVENTA SOMAJULUI

Frecventa somajului arata de cate ori in medie,intr-o anumita perioada,muncitorii au devenit someri. Aceasta frecventa este determinata in principal de doi factori. Primul factor este variatia cererii de munca din partea diverselor firme din cadrul economiei. Chiar si atunci cand cererea totala este constanta, unele intreprinderi isi majoreaza cererea, iar altele si-o reduc. Cu cat variabilitatea cererii (diverselor companii) creste, cu atat rata somajului va fi mai mare. Mai mult chiar, modificarea cererii totale are ea insasi capacitatea de a influenta variabilitatea cererii de munca. Al doilea factor de influenta este rata noilor intrari pe piata muncii. Cu cat numarul acestora e mai ridicat - cu cat rata de crestere a fortei de munca etse mai mare - cu atat va fi mai mare rata naturala a somajului.
Cei patru factori de influenta asupra duratei si cei doi asupra frecventei constituie elementele determinante de baza ale ratei naturale ale somajului.
Acesti factori nu sunt dati odata pentru totdeauna. Structura fortei de munca si a pietei de munca se poate modifica. La fel si dorinta indivizilor de a ramane in somaj pe peioada in care cauta sau asteapta o noua oferta de munca. Variabilitatea cererii de munca interfirme poate cunoaste la randul sau unele modificari. Asa cum spunea Edmund Phelps, rata naturala a somajului nu este o " constanta intertemporala, ceva ca viteza luminii, independenta de orice s-ar afla sub soare ".

.......................................................................................................................................

CONSECINTE MICROECONOMICE ALE SOMAJULUI

Termenul "munca" nu se refra la alt factor de productie ci la oameni. Neutilizarea in totalitate a fortei de munca disponibile inseamna ca cineva este fara slujba. Aceasta poate fi bine pentru o zi sau chiar o saptamana, dar daca nu este nevoie de un venit pentru a intretine corpul, sufletul, ori lungind somajul poti suferi. Acelasi lucru este adevarat penru uzina si echipament sau pamant. Daca masinile disponibile sau pamantul fermei nu sunt utilizate, atunci venitul cuiva poate fi in pericol. Daca compania sau ferma pierde din venit, ea se poate inchide concediind multi oameni.
Extinderea acelei societati avand preocuopare pentru bunastarea indivizilor, utilizand in totalitate resursele productive - locuri de munca total ocupate - este un adevarat scop social.
Impactul imediat al somajului cu indivizii este o pierdere de venit asociata cu munca. Pentru muncitorii care ar fi someri pe perioade lungi de timp, astfel de pierderi pot duce la dezastrul financiar. In acest caz, un somer trebuie sa se bizuie pe o combinatie de economii, venitul altor membrii ai familiei, si beneficiile somajului prin sprijinul financiar al guvernului. Daca aceste surse de ajutor sunt epuizate, bunastarea publica este eventual ajutorul social. Desigur, nu toti somerii cunosc altfel de dezastre financiare. Studentii care incearca sa se angajeze vara, au posibilitati reduse sa termine semestru urmator in bunastare. Tot alti intretinuti vor suferi mari pierderi economice din cauza somajului.Toate acestea, experienta somajului - nefiind capabile sa gasesti o slujba cand iti doresti una - poate fi inca dureroasa. Pe langa presupunerea unei pierderi de venit de asemenea multi oameni neangajati sufera imporatnte efecte sociale si psihologice. Nereusind sa gaseasca o slujba pe neasteptate se pot considera nefolositori, au un simtamant de amaraciune si ratacire. Psihologii au observat ca multi oameni neangajati se simt concediati de adevarate instituiri sociale in care ei au avut o singura data investita increderea. Aceasta senzatie nu este uitata cu usurinta, chiar daca dupa aceea au gasit in final o slujba.

Este dificil sa masori impactul total al somajului asupra indivizilor. De exemplu un studiu al Congrasului S.U.A. prevedea unele sugestii inspaimantatoare. Autorul studiului a estimat ca o crestere cu un procent in rata nationala a somajului de la 6-7% conduce in medie la:

- 920 sinucideri;
- 648 omoruri;
- 20240 atacuri mortale de inima si alte socuri;
- 495 morti de ciroza hepatica;
- 4227 internari la spitale de nebuni;
- 3340 intrari in inchisorile de stat.
Desi aceste estimari sunt subiectul unor serioase descrieri statistice uneori se subapreciaza faptul ca prelungind somajul se pun intr-un adevarat pericol multi indivizi. Thomas Cottler ,profesor la scoala medicala de la HARVARD a enuntat acest aspect mult mai deschis: "Acum sunt convins ca somajul este boala ucigasa in aceasta tara - raspunzator de bataia pe care o ia sotie, nefertilitate si de fiecare cadere umana"
Psihologii germani deasemenea au observat ca somajul poate fi primejdios pentru sanatate. Ei estimeaza ca nelinistile si alte tulburari nervoase care insotesc un an de somaj pot reduce viata cu mai mult de 5 ani.
Pierderile macro si micro rezultate din somaj cu siguranta sunt o serioasa problema politica.
Formele somajului arata nu numai suma totala a somerilor in economie dar deasemenea care grupuri sufera cel mai mult de somaj. In mod tipic adolescentii tocmai intrati pe piata muncii au mari dificultati in gasirea slujbelor si sunt cei mai probabili de a fi someri. Ca un rezultat, rata medie a somajului pentru adolescenti este deseori de trei ori mai mare decat rata somajului la adulti. Tiganii, de asemenaea sufera de o rata a somajului mult mai mare decat a romanilor. In felul aceste pierderile rezultate din somaj nu sunt generate in mod egal.
Desi estimarile lunare provenite de la ministerul muncii si comisia natioanala sunt o importanta masura a somajului, ele nu cuprind in totalitate dimensiunile problemei. Cand somajul persista cautatorii de slujbe sunt in crestere anulandu-si efortuirle de a obtine slujbe.
Dupa repetarea respingerilor, cautatorii de slujbe deseori sunt descurajati, asa ca renunta sa mai caute.
Intrebati daca sunt in cautare unei slujbe, fiecare dintre muncitori descurajati prefera sa nu raspunda. Ei vor prefera sa munceasca in posturile care nu le convin si probabil nu vor mai cauta de lucru, chiar daca slujba dorita este mai buna.
Muncitorii descurajati nu se socotesc ca facand parte din problema somajului deoarece din punct de vedere tehnic ei fac parte din forta de munca ocupata.
Cauta