Referate fizica
          Electroliza Nivel: liceu


Preview referat


Din solutie apoasa nu se pot obtine, prin electroliza, decat metalele care urmeaza dupa hidrogen inseria tensiunilor, iar dintre metalele care-l preced, numai acelea care au o supratensiune mare.

Pe scara mare se practica rafinarea electrolitica a cuprului. Pentru aceasta se porneste de la un cupru destul de pur (98-99%); cuprul mai impur nu poate fi folosit deoarece nu conduce destul de bine curentul electric. Acest cupru se foloseste ca anod, catodul fiind compus dintr-o foaie subtire de cupru. Drept electrolit serveste o solutie de sulfat de cupru (cupru electrolitic contine numai 0,05% impuritati). Metalele cu potentiale de oxidare relativ mari cum sunt Fe, Ni si Zn, raman in solutie, iar cele cu potentiale de oxidare mici, Ag si Au (precum si oxidul si sulfura de cupru) se depun sub forma unui noroi. Se izoleaza pe calea aceasta cantitati mari de metale pretioase. Numai As, Sb si Bi se indeparteaza greu prin aceasta metoda, fiindca tensiunea lor de descompunere nu difera decat putin de cea a cuprului.

Rafinarea electrolitica se practica uneori si in cazul nichelului. Se pot obtine, prin electroliza din solutii apoase, si plumbul, ferul, zincul, staniul etc., dar in cazul acestor metale metoda electrolitica nu se aplica decat rar. Mare insemnatate au procedeele electrolitice pentru acoperirea unor metale mai putin nobile cu metale nobile sau inclinand spre pasivitate, in scopul feririi de coroziune. In nichelare se foloseste se foloseste drept electrolit o solutie de sulfat de nichel cu sulfat de amoniu, sulfat de magneziu sau acid boric. Cromarea se face intr-o solutie acidulata de acid cromic. In argintare si aurare se obtin straturi compacte de metal, numai atunci cand concentratiile ionilor de metal sunt extrem de mici. Aceasta se realizeaza folosind drept electroliti saruri complexe cum este Na[Ag(CN)2]; pe masura ce se consuma ionii de Ag+ din solutie, se formeaza altii prin restabilirea echilibrului.

Metalele cu potentiale pozitive mari, cum sunt metalele alcaline, alcalino-pamantoase si pamantoase, se pot obtine prin electroliza unor solutii apoase continand ionii lor, folosind drept catod un metal cu care ele formeaza un aliaj cu potential de oxidare mai negativ decat al lor. Astfel se obtine amalgam de sodiu la electroliza unei solutii de clorura de sodiu, cu catod de mercur. Amalgamul de sodiu nu reactioneaza decat incet cu apa.

Metalele cu potentiale pozitive mari se pot obtine prin electroliza unor combinatii topite, ale lor. In forma aceasta electroliza este metoda de baza pentru obtinerea metalelor din grupele I, II si III.

Sodiul si potasiul au fost preparate intia oara de Davy (1807), prin electroliza hidroxizilor respectivi, in stare topita, cu electrozi de platina. Metoda a fost aplicata multa vreme industrial pentru obtinerea sodiului, folosind electrozi de fer cufundati in NaOH topit; sodiul format, fiind usor decat topitura se aduna deasupra acesteia, intr-un clopot. La anod se descarca ioni hidroxil, dand oxigen si apa:

................................................................................................................
Cauta