Referate geografie
          Berna, capitala ELvetiei Nivel: liceu


Preview referat
Berna (germana Bern, franceza Berne, italiana Berna) este capitala Elvetiei si, in acelasi timp, capitala cantonului Berna. Limba oficiala este germana desi exista o minoritate francofona.

Berna se afla in campia Elvetiei, aproximativ in centrul tarii. Peisajul din imprejurimi a fost format de ghetari in timpul ultimei glaciatii. Este situata la o altitudine de 542 metri, iar doi munti se afla la marginea orasului: Muntele Gurten cu o altitudine de 858 metri si muntele Bantiger cu o altitudine de 947 metri. Observatorul din Berna este originea (600 000/200 000) sistemului de coordonate elvetian, iar coordonatele internationale sunt 46° 57' nord, 7° 25' est. Centrul orasului Berna este asezat pe o peninsula formata de raul Aare, dar din secolul XIX cartiere noi s-au format dincolo de rau, care sunt accesibile prin poduri inalte.

Transporturile publice sunt foarte dezvoltate. Exista trei linii de tramvaie si numeroase linii de autobuze care comunica cu toate cartierele ale orasului si cu localitatile din periferie. Trenurile conecteaza Berna cu restul Elvetiei si Europei. Putin in afara orasului se afla un mic aeroport, Bern-Belp, care ofera cateva zboruri internationale (mai ales inspre Germania si Austria).

De mentionat este si cel mai scurt funicular public din Europa, lung de 106 metri, care face legatura intre Bundeshaus (palatul parlamentului) si cartierul Marzili.

Poduri inalte au fost construite pentru a usura accessul la cartiere dincolo de rau. Primul a fost in 1843 podul Nydegg cu o lungime de 190 metri, apoi au urmat in 1883 podul Kirchenfeld cu 229 metri, in 1898 podul Kornhaus cu 382 metri, in 1930 podul Lorraine cu 178 metri, si pe urma in 1962 podul Monbijou cu o lungime de 337,5 metri.

Dupa un incendiu in 1405, in care orasul a fost distrus in mare parte, a fost reconstruit din molasa. Culoarea verzuie a cladirilor din centrul orasului este tipica pentru Berna. Centrul medieval a fost dealtfel pus pe lista UNESCO a Patrimonului Cultural Mondial si include trotuarele acoperite (arcade) si fantani decorate cu statui.

Alte monumente importante sunt: Zytglogge, un turn medieval cu un ceas foarte elaborat cu papusi care se misca, Münster, o catedrala gothica din Secolul XV si primaria din acelasi secol. Inca din Secolul XVI se gaseste la Berna o groapa cu ursi, care se afla dincolo de podului Nydegg. Bundeshaus, palatul parlamentului, care a fost construit intre 1852 si 1902 poate si el fi vizitat.

In afara de monumente, orasul Berna mai ofera parcul zoologic Dälhölzli, gradina cu trandafiri Rosengarten (care a fost un cimitir inainte sa fie transformata in parc in 1913), si piscina Marzili, situata direct in raul Aa re.

Orasul Berna are o populatie de 127.000, 300.000 cu periferia. Este al patrulea oras din Elvetia dupa Zürich, Geneva si Basel. Personalitati cunoscute includ omul de stiinta Albrecht von Haller, scriitorul si preotul Albert Bitzius alias Jeremias Gotthelf si pictorii Ferdinand Hodler si Paul Klee. Fizicianul Albert Einstein, nascut in Germania dar mai tarziu naturalizat elvetian a elaborat teoria relativitatiii fiind angajat la oficiu de patente din Berna.

Limbile oficiale sunt germana si franceza dar limba vorbita de majoritatea populatiei este Bärndütsch (dialectul german din Berna). Minoritatea francofona are o scoala si o biserica proprii. Doar foarte putini mai vorbesc Matteänglisch, o limba secreta folosita in trecut de muncitorii din cartierul Matte, unele cuvinte fiind chiar acum folosite in Bärndütsch.

Berna a fost intemeiata in 1191 de catre ducele Berchthold V de Zähringen, care a numit orasul "Berna" pentru ca, dupa legende, ar fi ucis un urs (Bär in germana). Berchthold al V-lea avea un plan clar: a asezat orasul pe o peninsula a raului Aare, ca sa fie protejata in mod natural din trei laturi, iar a patra latura era sa fie protejata de un zid si un turn de aparare. Astfel, a inceput cladirea acolo unde raul face o bucla de 180°, in asa numitul "colt de jos", (Nydegg). Protectia ideala i-a permis sa se dezvolte rapid si sa-si extinda limita inspre vest: pana in 1256, turnul de aparare era Zytglogge (turnul cu ceas), succedat de Käfigturm (turnul cu inchisoare) pana in 1345 si de Christoffelturm (turnul lui Sf. Cristof, amplasat in apropierea locului pe care se gaseste actuala gara centrala, dar demolat in 1865) pana in 1622. In timpul Razboiului de Treizeci de Ani, doua protectii aditionale au fost construite: Schanze (santul) cel mare si cel mic. Zona protejata astfel a fost destul de mare pentru dezvoltarea orasului pana in secolul XIX.

Cand Berchtold al V-lea a murit fara mostenitor in 1218, Sfantul Imparat Romano-German Frederic II a decretat ca Berna sa fie un oras imperial liber. Daca n-ar fi fost cazul, Imparatul ar fi putut prelua conducerea orasului datorita lipsei unui mostenitor. Pe acest act, Berna l-a revalidat in 1273 dupa ce Imperiul ramasese fara imparat timp de 23 de ani. Acum, cercetatorii banuiesc ca actul initial fusese un fals. In 1353 Berna face un tratat cu tanara confederatie elvetiana (al 8-lea membru), in care alianta s-a dovedit a fi un membru foarte puternic. Cu dorinta de a-si asigura venituri din tranzituri est-vest, orasul a inceput sa se expande catre nord si catre sud. In acest scop a cucerit Aargau in 1415 si Vaud in 1536, precum si alte teritorii, devenind astfel cel mai mare oras-stat din nordul Muntilor Alpi. Berna pierde o lupta impotriva francezilor in timpul razboaiele napoleoniene si este ocupata in data de 6 martie 1798 si pierde majoritatea teritoriilor cucerite. Dupa plecarea francezilor in 1802, Elvetia moderna isi ia incet forma actuala si prin constitutia din 1848, Berna devine sediul guvernului confederatiei, de facto capitala Elvetiei.
Cauta