Referate geografie
          Cercul care se inchide - poluarea Nivel: liceu


Preview referat
Lucrarea "Cercul care se inchide" a lui Barry Commoner se inscrie in vasta literatura occidentala care se ocupa de problematica corelatiei dintre om si mediul ambiant, una din problemele globale ale epocii contemporane.

Bazata pe exemple concrete, cartea face o serioasa analiza a surselor crizei ambientale in S.U.A . si releva argumentat ca nu suprapopulatia, superabundenta’ productivitatea excesiva trebuie incriminate’ ci folosirea unei tehnologi care, urmarind numai obtinerea profitului, creeaza o opozitie intre avtivitatea umana si echilibrul naturii.

„Oamenii- arata Commoner – s-au smuls din cercul vietii imbolditi nu de nevoi biologice, ci de organizarea sociala pe care au nascocit-o pentru a cuceri natura; un mijloc de a dobandi bogatii care satisfac cerinte aflate in conflict cu cele care guverneaza natura.Rezultatul final este criza mediului ambiant, o criza a supraviettuirii. Pentru a supravietui, trebuie sa inchidem cercul. Trebuie sa restituim naturii bogatia imprumutata de la ea.”

Solutia preconizata de Commoner, si care vadeste incredere in progresul civilizatiei contemporane, sustinand pozitia optimista opusa atit „pesimismului ecologic”, cat si conceptiilor apologetice ale „optimismului tehnolotgic”, nu consta in renuntarea la avantajele procesului sau la reducerea numarului populatiei- ceea ce ar conduce la o reducere a poluarii- ci in renuntarea la programele militare si alocarea fondurilor acestora reorganizarii economiei conform cu cerintele ecologice. Intelegerea crizei ambientale, arata autorul, ne ajuta sa sesizam necesitatea unei schimbari cu caraaccter economic si social care sa aduca totodata si rezolvarea acestei crize.

Unii aruncau vina poluarii asupra cresterii demografice:”Lantul cauzal al deteliorarii mediului ambiant este usor de urmarit pana la origine.Prea multe automobile, prea multe fabrici, prea multi detergenti, prea multe pesticide, tot mai multe dare de vapori de la avioanele cu reactie, prea putine instalatii de purificare a apelor uzate, prea putina apa, prea mult bioxid de carbon- toate acestea provin , evident de la cresterea numarului populatiei.”

Unii acuzau belsugul:”Statele Unite, cu 6% din populatia lumii, produc peste 70% din reziduurile solide ale omenirii.”, si proslaveau saracia:”Fericiti negrii muritori de foame de pe Mississippi,cu latrinele lor, caci sunt sanatosi din punct de vedere ecologic si vor mosteni aceasta tara.”

Altii acuzau agresivitatea innascuta a oamenilor :”Tristul adevar este acela ca noi alcatuim specia cea mai nemiloasa care a trait vreoata pe Pamant.”

Un cleric invinovatea profitul:”Siluirea mediului a ajuns sa fie o realitate a vietii noastre nationale numai pentru faptul ca este mai profitabila decat administrarea cu spirit de raspundere a resurselor limitate pe Pamant.”

Un om politic dadea vina pe tehnica:”De ani de zile, o tehnica scapata de sub control, a carei unica lege este profitul, ne otraveste aerul, ne pustieste solul, ne distruge padurile si ne viciaza resursele de apa.”

Ecologul R.A. Cameron ii acuza pe oamenii politici:”Exista o anumita paralizie in sectoarele noastre politice de guvernamant, care sunt primele chemate sa legifereze si sa aplice masurile preconizate de ecologi… Acele industrii care profita de pe urma siluirii mediului au grija sa fie alesi deputati cu intelegere pentru situatia lor si sa fie numiti birocrati cu vederi similare.”

Un observator subtil ii acuza pe toti:” Ne-am gasit dusmanul:acesta suntem noi.”

Noi am distrus circuitul vietii,transformand nenumaratele lui cicluri in fenomene liniare, artificiale, create de om: petrolul este extras din pamant, este distilat, ars in motoare sub forma de carburant si transformat in gaze nocive, care apoi se degaja in aer. La capatul liniei avem smog-ul.

Alte rupturi provocate de om in ciclurile ecosferei duc la aparitia chimicalelor toxice, apelor uzate, a gramezilor de gunoaie, dovedind toate puterea noastra de a sfasaia tesatura ecologica ce sustine de milioane de ani viata pe Pamant.

Cartea se ocupa de problema poluarii.Ea incepe cu ecosfera, cadrul in care civilizatia a savarsit faptele ei mari si ingrozitoare.Trece apoi la descrierea unora dintre daunele aduse de noi ecosferei- aerului, apei, solului.

Catea este in mare masura un efort de a descoperi cere actiuni omenesti au intrerupt circuitul vietii si de ce.

ECOSFERA

Stiinta care studiaza relatiile si procesele ce leaga fiecare vietate de mediul ei fizic si chimic se numeste ecologie.Ecologia este stiinta gospodaririi planetei, caci mediul ambiant este casa creata pe Pamant de catre vituitoare pentru vietuitoare .Este o stiinta tanara si continutul ei in cea mai mare parte, s-a constitut din cunoastereea doar a unor segmente mici ale retelei de viata de pe Pamant.Ecologia n-a reusit inca sa elaboreze in mod explicit ace ltip de generalizari coerente, simplificatoare pe care il gasim, sa zicem, in legile fizicii.Totusi, exista cateva generalizari deja evidente in ceea ce cunoastem despre ecosfera si care pot alcatui un fel de” legi ale ecologiei”, care sunt prezentate mai jos.

TOATE SUNT LEGATE DE TOATE

Aceasta lege reflecta existenta unei retele complexe de legaturi reciproce in ecosfera: intre diferitele organisme vii, ca si intre populatii, specii, organisme individuale si mediul lor fizico-chimic.

Sistemele ecologice prezinta cicluri care sunt fregvent mascate de efectele variatiilor zilnice sau sezoniere ale agentilor meteorologici si ambientali.Un exemplu de asemenea oscilatii ecologice il gasim in fluctuatia periodica a marimii populatiilor de animale cu blana. Astfel, statisticile canadiene ne arata existenta unor fluctuatii pe cicluri de zece ani la populatiile de iepuri si rasi. Cand sunt multi iepuri, rasi prospera; cresterea populatiei de rasi duce la ravagii tot mai mari in randul populatiei de iepuri, care se reduce; cand iepurii se raresc, nu mai exista hrana suficienta pentru populatia sporita de rasi; rasii incepand sa moara, iepurii sunt vanati mai putin intens si se inmultesc.Si asa mai departe. Aceste fluctuatii sunt incorporate in actiunea unui ciclu simplu, populatia de rasi fiind corelata pozitiv cu numarul iepurilor, iar populatia de iepuri fiind corelata negativ cu populatia rasilor.

Intr-un asemenea sistem fluctuant exista totdeauna pericolul prabusirii intregii structuri atunci cand o oscilatie deviaza de la starea de echilibru, incat nu mai poate fi compensata.

Reteaua ecologica este un fel de amplificator, astfel incat o mica perturbatie produsa undeva, poate avea consecinte ample la distante mari si dupa lungi intervale de timp.

TOTUL TREBUIE SA DUCA UNDEVA

Aceasta este o formulare ceva mai libera a unei legi fundamentale din fizica, si anume ca materia este indestructibila. Aplicaata la ecologie, legea subliniaza ca in natura nu exista deseuri.In toate sistemele naturale , ceea ce excreteaza un organism ca deseuri este folosit de altul ca hrana.

Nimic nu dispare; ele trec doar dintr-un loc in altul, schimbandu-si structura moleculara si influentand procesele vitale ale organismelor in care raman un anumit timp. Una din principalele cauze ale actualei crize ambientale rezida in faptul ca mari cantitati de substante au fost extrase din pamant, transformate in altceva si eliminate in mediu, netinandu-se seama ca ‚”totul trebuie sa se duca undeva”.

NATURA SE PRICEPE CEL MAI BINE

Un organism viu obligat sa suporte o schimbare accidentala in structura sa va avea aproape sigur de suferit, nu de castigat .Explicatia este urmatoarea:o mare cantitate de”cercetare- dezvoltare”. Fiecare fiinta vie are in urma sa doua- trei miliarde de ani de ”cercetare- dezvoltare”. In tot acest timp, un numar enorm de vietati individuale s-au nascut, fiecare dintre ele oferind posibilitatea de a verifica in ce masura este utila o anumita schimbare genetica intamplatoare.Daca schimbarea dauneaza viabilitatii organismului, acesta va fi, probabil,ucis inainte de a o transmite generetiilor viitoare. In acest fel fiintele vii acumuleaza o structura comlplexa de parti compatibile; acele combinatii posibile care nu sunt compatibile cu intregul sunt triate si eliminate pe o lunga perioada de evolutie. Asadar, structura unei vietuitoare actuale, sau organizarea unui sistem natural actual, este, probabil, „cea mai buna”, in sensul ca a fost atat de migalos „curatata” de componenetele negative, incat orice alta alcatuire ar fi aproape neandoielnic mai necorespunzatoare.

NIMIC NU SE CAPATA PE DEGEABA

Intr-un fel, aceasta lege ecologica le incorporeaza pe celelalte trei. Deoarece ecosistemul global este un tot inchegat, in care nimic nu se poate castiga sau pierde si care nu poate fi imbunatatit simultan sub toate aspectele, tot ceea ce se extrage din el prin straduinta umana trebuie inlocuit. Nu putem evita plata acestui pret; putem doar sa o amanam. Actuala criza ambientala este un avertisment ca am intirziat prea mult

FOCUL NUCLEAR

In 1946 s-a infiintat Comisia pentru energia atomica (A.E.C.), cu saarcina de a se ocupa de masivul prograam american menit sa asigure dezvoltarea in scopuri militare, stiintifice si industriale a energiei atomice si nucleare. Pana in anul 1951, Statele Unite efectuasera 16 explozii experimentale.

Toate radiatiile atomice au efecte distructive asupra fiintelor vii si multi biologi considerau caderile radioactive ca un risc potential pentru tot ceea ce este viata.

S-a descoperit strontiu radioactiv in caderile de reziduuri atomice. Radiatiile emise de strontiul 90 nu pot patrunde in organismele vii decat pe distante foarte mici. Totusi, odata incorporat in organism, acest izotop se acumuleaza in jurul celulelor osoase, care ajung astfel in raza de actiune a radiatiilor.Se mareste astfel riscul de aparitie al cancerului.

Nimeni nu intentionase sa vicieze pamantul cu radioactivitate sau sa primejduiasca sanatatea populatiei.

Ceea ce lega aceste experiente nucleare secrete si presupus izolate de copii (care sunt cei mai expusi) era tocmai mediul ambiant. Vanturile raspandeau reziduurile radioactive de la poligonul de experiente pe toata suprafata globului; ploaia si zapada le aduceau pe pamant; iarba si culturile alimentare le extrageau din pamant; hrana aducea radioaactivitate in corpurile copiilor; procesele biologice din oase si glandele concentrau intens elementele radioactive si mareau pericolul pentru sanatatea copiilor. Fiecare explozie arunca radioactivitate in mediu, in aceasta complexa retea de comunicatii ce cuprinde toate fiintele vii. Fara sa-si dea seama, tehnicienii militari aruncau bombele in aceasta retea, cu efecte pe care nimeni nu le dorea si nici nu le putea prevedea.

In sfarsit, cercetarile au stabilit ca orice expunere la radiatii, oricat de mica ar fi ea, implica un anumit risc, sub forma degradarii genetice sau a cancerului, si ca nu exista expuneri absolut inofensive la radiatii.

In 1963 Senatul Statelor Unite a ratificat cu o majoritate coplesitoare tratatul privind interzicerea experientelor cu arma nucleara in atmosfeera, in spatiul cosmic si in apa, care a pus capat experimentarii armelor nucleare in atmosfera a celor doua mari puteri (S.U.A. si Rusia). Acest eveniment neasteptet era o recunoastere a eficacitatii politice inregistrate de campania oamenilor de stiinta in scopul informarii publicului.

Tratatul privind interzicerea experientelor cu arma nucleara trebuie privit ca prima batalie incununata de succes din campania de aparare a mediului. A fost doar o mica victorie, caci experientele continua in subteran. Acest tratat a avut doua rezultate importante. Primul rezultat este acela ca a crutat multe vieti. Al doilea rezultat important al tratatului este demonstrarea esecului stiintific al inarmarilor nucleare. Stim acum ca armele nucleare sunt, de fapt, incapabile sa ne asigure apararea; indiferent de rezultatul unui razboi nuclear intre tari , nici una dintre ele n-ar putea supravietui catastrofei.

Singura utilizare pasnica a energiei nucleare aplicata in prezent este generarea de electricitate.Spre deosebire de centralele electrice care folosesc combustibili fosili, centralele nucleare nu prodoc poluanti chimici. Ele produc, insa poluanti radioactivi. A.E.C. pretinde ca n-ar exista motive de ingrijorare , intrucat centralele nucleare degaja in mediu substante radioactive in cantitati cu mult sub baremurile de siguranta fixate de A.E.C. . Totusi, in ultimii ani, ingrijorarea publicului a fost suficient de mare pentru a intarzia, si in anumite cazuri , chiar de a opri construirea de noi centrele.

Emisiunile radioactive din centralele nucleare se pot datora aparitiei de mici fisuri in camasa de metal ce inveleste elementele combustibile ale reactorului. Fabricarea acestor camasi este o treaba pretentioasa; tuburi lungi de metal subtire trebuie prelucrate astfel incat sa reziste nu numai la eforturi mecanice, dar si la deteliorarea prin efectele unor radiatii intense.Reducerea cantitatilor actuale de emisiuni radioactive se poate realiza fie prin perfectionarea acestei tehnici , fie prin adaugarea unor dispozitive care sa elimine mult mai eficace decat pana in prezent substantele radioactive din reziduurile solide si lichide ale reactirului .Oricare dintre aceste cai este costisitoare pentru a submina actuala pozitie economica pe care energia nucleara si-o mentine cu greu impotriva concurentei din partea generatorilor conventionali.Pentru ca industria energetica sa se poata adapta acestei schimbari prin mijloace proprii, ea va fi nevoita, din considerente economice, sa prefere generatorii conventionali celor de tip nuclear. Pe de alta parte, daca diferenta ar fi compensata prin subsidii guvernamentale, industria si-ar gasi in perspectiva de a admite un
Cauta