| Crestinismul | Nivel: liceu
|
| Preview referat | |
|
In primul secol al erei noastre, in Imperiul roman si-a facut aparitia o noua religie: crestinismul. Aducand un mesaj universal, mai presus de diviziunile nationale sau sociale, crestinismul avea sa devina religia dominanta pe intreg cuprinsul Imperiul roman
IUDEEA ROMANA Din anul 63 i. Cr., Ideea este inclusa in provincia romana Siria. Regii Iudeii domnesc sub autoritatea proconsului roman. Ocupatia romana i-a divizat pe evrei in mai multe grupari. Saducheii reprezentau bogata si influenta aristocratie preoteasca, colaboratoare a romanilor. Fariseii erau partizanii respectarii cu strictete a Legii lui Moise. Zelotii erau adeptii rezistentei armate, violente contra romanilor. Esenienii erau o secta care, dezgustata de societatea din timpul ei, a preferat sa traiasca in comunitati monarhale izolate. O componenta esentiala a iudaismului era ideea venirii unui salvator, Mesia, care sa elibereze poporul evreu. CRESTINISMUL SI MESAJUL SAU Nucleul intregii doctrine (doctrina reprezinta pentru crestini totalitatea credintelor, a ideilor, a regulilor, care definesc o conceptie a omului fata de Dumnezeu, fata de lume si fata de ceilalti) crestine este Iisus, pe care discipolii sai l-au numit Mesia (Unsul, in greceste Christos). Nascut in Palestina, in anul 5 i. Cr., el a fost rastignit in anul 30 d. Cr. Viata si scurta lui aparitie de Mesia sunt descrise de Evanghelii. Iisus nu a contestat religia evreilor, dar a incercat sa depaseasca limitele unei comunitati umane restranse, mesajul sau fiind adresat tuturor oamenilor. Crestinismul este o religie intemeiata pe iubirea aproapelui si pe virututi morale. Cretinilor li se promitea dupa moarte viata eterna in imparatia lui Dumnezeu, Paradisul. INCEPUTURILE CRESTINISMULUI Componenta esentiala a acestei noi religii este iudaismul, care a promovat monoteismul, speranta mesianica, sistemul etic cel mai riguros existent atunci (cele 10 porunci), o filozofie a istoriei ( Dumnezeu va triumfa asupra esecului pe care omul l-a inregistrat in incercarea lui de a aduce in istorie o epoca de aur), si o carte sfanta (Vechiul Testament), care, impreuna cu Noul Testament, vor constitui Biblia. Limba in care s-a difuzat crestinismul a fost cea greaca, o adevarata limba universala antica. Momentul-cheie care a dus la distrugerea credintelor politeiste grecesti a fost aparitia filozofiei rationale in secolul al VI-lea i. Cr. Insa foarte curand, filozofia nu va mai reusi sa ofere o unitate spirituala a lumii grecesti (cum fusesera inainte panteonul zeilor, cultul lor, marile serbari panelenice). Ea insasi se va diviza in diverse scoli filozofice: stoicismul( cu detasarea sa), epicureismul (cu individualismul si urmarirea satisfactiei personale) si materialismul, care au influentat profund orientarea generala. Elementele prin care s-au manifestat insa afinitatile religioase intre greci si religia crestina nou aparuta au fost platonismul, cu ideea nemuririi sufletului, si stoicismul, cu ideea lumii de dincolo. Contributia romanilor la constituirea noii religii a fost una special politica. Ei au avut ca nimeni altii pana atunci sentimentul unitarii omenirii sub o lege universala. Cuceririle romane au dus, pe de alta parte, la pierderea credintei multor popoare in propriii lor zei, instituind un model comun. RASPANDIREA CRSTINISMULUI Crestinismul s-a adresat mai intai evreilor. El s-a extins repede la Ierusalim, dar tot aici si-a avut primul martir, pe Stefan, ucis cu pietre de evrei. Personalitatile cele mai importante care au ajutat la raspandirea crestinismului au fost Pavel si Petru, care a convertit pentru prima data un ne-evreu, pe Cornelius, un sutas roman. Conciliul de la Ierusalim din anul 49 d. Cr. a decis ca noua religie sa iasa din granitele ei initiale, adresandu-se si celorlalte popoare. Crestinismul devine prin aceasta o religie destincta de iudaism. Cu ajutorul lui Pavel apar primele comunitati de crestini printre evrei, dar si printre greci si romani. Doua acte rituale trebuiau respectate in primul rand pentru a fi considerat crestin : botezul si euharistia ( impartasania). TA CRESTINISMULUI PENTRU SUPRAVIETUIRE Biserica a avut de infrantat circa 300 de ani problema externa a persecutiilor (din partea statului roman) si pe cea interna a ereziei. Cauzele persecutiilor romane au fost de mai multe feluri. Mai intai politice, caci crestinii ii erau loiali lui Cristos, iar romanii Cezarului, cele doua ordini intrand adesea in conflict. Alte cauze au fost de natura religioasa, crstinii refuzand sacrificiile pe altare si in general idolii; sociala, crestinii militand pentru egalitate sociala, ceea ce in ochii aristocratiei romane constituia o adevarata revolutie; economica, fabricantii de idoli, pictorii, arhitectii, preotii nefiind entuziasmati de acesta religie care le ameninta mijloacele de existenta. Persecutarea crestinilor a fost atat religioasa, cat si politica. Primul mare persecutor a fost Nero, care a raspandit zvonul ca incendierea Romei s-ar fi datorat acestora. Ca urmare a acestei acuze, crestinii au fost martirizati – au fost ucisi in amfiteatrele romane, sfasiati fiind de animale salbatice. Ei au adoptat, datorita persecutiei, o viata clandestina, mutandu-si reuniunile in catacombe. Se organizau insa temeinic, comunitatile lor fiind conduse de episcopi. Ultima mare persecutie dateaza din 303 si a fost ordonata de imparatul Diocletian. LUPTA PEN.............. RADULESCU DENISA CLS. A-IX-A H |
|
![](http://www.cursurigratuite.ro/"images/spacer.gif"){kind=spacer}