Referate istorie
          Formarea poporului si a limbii romane Nivel: liceu


Preview referat
Formarea poporului si a limbii romane reprezinta o problema esentiala a istoriei patriei noastre.

Formarea poporului si a limbii romane reprezinta totodata un proces complex care incepe odata cu razboaiele daco-romane.

Informatii despre aceste razboaie avem mai ales de la Columna lui Traian.

Formarea poporului si a limbii romane reprezinta un process asemanator cu formarea celorlalte popoare romanice din Europa.

In acest process au loc doua fenomene de asimilare:
1. asimilarea populatiei locale de catre romani
2. asimilarea migratorilor de catre populatia romanizata

In procesul de formare a poporului si a limbii romane trebuie sa tinem cont de urmatoarele elemente:
1. Continuitatea dacilor
2. Romanizarea
3. Continuitatea daco romanilor
4. Adaugirea elementului slav ca element secundar care insa nu a influentat caracterul romanic al poporului nostru

Continuitatea dacilor

Privind continuitatea dacilor, afirmatiile prezentate de teoriile imigrationiste pornesc de la Eutropius care spune ca “Traianus” dupa cucerirea Daciei a adus o multime mare de oameni din toate colturile lumii romane, caci Dacia fusese secatuita de barbate I urma razboaielor cu Decebal.

Aceasta afirmatie va fi exagerata de imigrationisti, majoritatea dacilor continuand sa traiasca si dupa razboaie.

Argumente
- exista inscriptii ce mentioneaza pe daci (2% din inscriptii), apar 3000 de antroponime. Romanii fiind un popor cuceritor apar in 74% din inscriptii.
- mentiunea toponimiei de origine dacica, Apullum, Napoca, Drobeta si a hidronimiei tot de origine dacica, Donaris-Dunare, Alutus-Olt, Samus-Somes
- adaugarea numelui de Sarmisegetuza la noua capitala a Daciei Romane, Ulpia Traiana, arata ca mai exista o populatie dacica pentru care acest nume inseamna ceva
- dovezi arheologice – asezari si morminte (Lechinta de Mures, Nojlac, Obreja)
- Prezenta dacilor in armata romana (alaie – cavalerie, cohorte – infanteri).

Romanizarea
Cea mai mare parte a teritoriului ocupat este supus unui process de romanizare. Prin romanizare intelegem raspandirea culturii materiale romane (constructii, unelte, ceramica, bijuterii) si a culturii spirituale umane (limba, religie, cunostinte specifice, obiceiuri), in randul geto-dacilor.

In concluzie se poate spune ca romanizarea este o simbioza etnolingvistica si culturala intre autohtoni si nou-veniti.

Factorii romanizarii sunt:
- militarii – care cunosteau limba latina si duoa ce terminau serviciul military deveneau veterani, iar o parte din ei se asezau in Dacia, raspandind cultura romana.
- colonistii – erau adusi in numar foarte mare din toata lumea romana. Asezati in sate si orase ei contribuiau la raspandirea limbii latine in randul dacilor.
-limba latina – reprezinta factorul essential al romanizarii. Aceasta este folosita in administratie, in armata, in scoli si judecatorii. Ea se impune pentru ca era limba oficialitatilor si pentru ca era o limba superioara.
- modul de viata roman – imbracamintea, incaltamintea, podoabele, obiectele de uz casnic, plugul si ceramica care au fost preluate de autohtoni.
- viata sociala si culturala – termele, scolile si dreptul roman au influentat spiritualitatea autohtona.

Continuitatea daco-romanilor
Afirmatia ca toti daco-romanii au trecut la S de Dunare odata cu retragerea aureliana din 271, povesteste Flavius Vopicus care spune “vazand ca Iliricum este devastat si Moesia Ruinata, Aurelian paraseste provincia intemeiata de Traian spre Dunare (Dacia), pierzand speranta de a o mai putea mentine, retragand din ea armata si pe provinciali; oamenii luati de acolo i-a asezat in Moesia si a numit noua provincie “Dacia sa” care acum desparte cele doua Moesii.

Istoricul roman Vasile Parvan spune ca odata cu evacuarea Daciei au plecat soldatii, functionarii dat taranii care erau foarte numerosi au ramas pe petecul lor de pamant. In concluzie majoritatea locuitorilor din Dacia Traiana au ramas pe loc. Argumente

- asezari descoperite prin sapaturi arheologice ..............................................................................................................

Cauta