Referate istorie
          Stefan cel Mare Nivel: liceu


Preview referat
1433 - 1504



"Stefan Voda, domn cel mare, seaman pe lume nu are, decat numai mandrul soare "

Stefan al III-lea, supranumit Stefan cel Mare (n. 1433, Borzesti - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei intre anii 1457 si 1504. Perioada domniei 1457 - 1504
Nascut 1433 Borzesti
Decedat 2 iulie 1504 Suceava
Predecesor Petru Aron
Succesor Bogdan al III-lea cel Orb

Parintii :
Era fiul lui Bogdan al II-lea si nepot al lui Alexandru cel Bun, din familia domneasca a Musatinilor (sau Musatestilor), intemeiata de Margareta-Musata, mama lui Petru I (1374-1392). Musatinii moldoveni erau inruditi cu neamul valah al Basarabilor, care a dat Munteniei mai multi domni celebri: Mircea cel Batrin, Vlad Dracul, Vlad Tepes.
Mama voievodului este doamna Oltea. In spatele fiecarui barbat puternic se ascunde o femeie inteligenta. Dupa moartea sotului ei, Bogdan al II-lea, Maria-Oltea si-a crescut fiul, Stefan, pentru a deveni domnitor. Se considera ca primul nume - Maria - a fost luat spre sfarsitul vietii, cand s-a calugarit, iar cel de-al doilea - Oltea - vine din zona Olt, loc de unde se tragea ea. Documentele sunt zgarcite in ceea ce priveste originile ei, de aceea a ramas loc de presupuneri si legende fabuloase.

Casatoriile :
Stefan cel Mare a avut trei casatorii : cu Evdochia de Kiev, cu Maria de Mangop si cu Maria Voichita, fiica lui Radu cel Frumos, domnul Tarii Romanesti, fratele lui Vlad Tepes.
Toate erau de rang princiar, descendente din mari familii domnitoare, intre care cea de-a doua, Maria de Mangop, chiar urmasa familiei imperiale bizantine a Asan-Paleologilor.

.....................................................................................

Batalii:

-Baia – 1467 –se lupta cu Matei Corvin (se spune ca Matei insusi cit era de mandru s-a retras dus pe targa, ranit in spate de o sageata cu trei varfuri.Infrangerea l-a facut sa jure ca nu va mai veni cu oaste impotriva Moldovei si a fratelui de acelasi neam.
-Vaslui –1475 – cu turcii condusi de Soliman Pasa;
-Razboieni (Valea Alba) –1476 cu tucii condusi de Mahomed al II-lea;
-Codrii Cosminului – 1497 - polonezi condusi de Albert
"la 2 iulie 1504, Stefan murea, dupa ce domnise 47 de ani, doua luni si trei saptamani, domn adevarat, viteaz, cuminte si iubitor de tara si de neam din clipa intaia pana in cea din urma." (Nicolae Iorga)
Este inmormantat la Manastirea Putna.
Tablou cronologic al principalelor evenimente militare
1457 Doljesti
1462/1465 Chilia
1467 Baia
1471-1473 Radu cel Frumos alungat
1475 Podu Inalt Vaslui
1476 Razboieni Valea Alba
1485 Colomeea
1485/1486 Catlabuga/Scheia
1487 reia plata tributului
1497 Codrii Cosminului

Moldova in timpul domniei lui Stefan cel Mare

In vremea lui Stefan cel Mare, Moldova se intindea peste toate tinuturile de la Carpatii rasariteni pana la Nistru. Taranii razesi, proprietari de pamant, erau chemati la solicitarea domnului la "oaste" in schimbul unor privilegii. Alaturi de ei, un rol important jucau cetele boierilor, care veneau cu osteni de pe mosiile lor, si cetele targurilor, alcatuite din targoveti, care se puteau strange mai repede in caz de nevoie. Oastea mare a lui Stefan era deci o "oaste de tara", la vremea aceea putini fiind lefegii (mercenari). Tara era aparata de cetati ca Soroca, Tighina si Cetatea Alba la Nistru, cetatile Hotinului si Sucevei la Nord, spre Carpati Cetatea Neamtului, iar pe Siret cetatea Romanului. Tara era stabila politic si bogata. Incursiunile pretendentilor la domnie rare, opozitia boierilor slaba si buna securitate a drumurilor imbia pe negustorii italieni, polonezi sau armeni, sa treaca prin Moldova de la Marea Neagra spre Liov (Lemberg) si invers, aducand din Orient mirodenii, covoare, blanuri, metale si pietre pretioase iar din Apus postavuri si arme. Vamile culese de la acestia aduceau multi bani in visteria domneasca. Astfel se explica cum a avut Stefan mijloace materiale ca sa lupte si sa construiasca fara incetare in lunga lui domnie. Caci el trebuia sa se bizuie numai pe puterile Moldovei, pe sprijinul vecinilor - polonezi sau unguri - nu se putea bizui, si unii si altii voiau sa aiba sub suzeranitatea lor Moldova. Pericolul mare il reprezenta insa expansiunea Imperiului Otoman, care - dupa cucerirea Constantinopolului la 1453 - de catre sultanul Mahomed II Fatah isi continua inaintarea in inima Europei.


- domnia sa, care a durat aproape o jumatate de veac, a cunoscut victorii memorabile in lupta pentru independenta romanilor;
- Stefan Voievod, numit mai tirziu cel Mare si Sfint, s-a aratat a fi conducatorul iscusit care a reorganizat oastea domneasca, dotand-o cu arme de foc, a inaltat cetati noi si le-a intarit pe cele vechi, a pus frau ambitiilor nesanatoase ale boierilor lacomi de avere, care se aratau nemultumiti de urcarea sa pe tronul Moldovei, a limitat privilegiile celor inavutiti si a luat apararea taranilor exploatati fara nici o mila de boieri;
- a contat pe dragostea de tara a razesilor, pe care i-a chemat la oaste de cite ori a fost nevoie, rasplatindu-i cu pamint si pretuindu-i pentru virtutile si curajul lor de aparatori ai pamantului stramosesc;
- a echipat o oaste puternica, bine pregatita, inaltand numeroase fortificatii de aparare la hotarele Moldovei;
- cele mai crunte au fost razboaiele purtate cu ostile otomane;
- a refuzat sa se infatiseze la Poarta si sa plateasca traditionalul tribut falosului si necrutatorului sultan Mohamed al II-lea;
- In timpul sau a luat nastere stilul “moldovenesc” in constructia bisericilor, s-au scris primele letopisete (cronici) si s-au facut daruri catre manastiri din afara tarii. Se spune ca Stefan purta intotdeauna asupra sa un triptic, adica o icoana tripla, reprezentand pe Mantuitorul Hristos, pe Maica Domnului si pe Sfantul Ioan Botezatorul. Unul dintre marii sai duhovnici a fost Daniil Sihastrul, caruia i-a cerut adesea sfatul si care, dupa infrangerea de la Valea Alba, l-a indemnat sa continue lupta impotriva paganilor.
- Dupa victoria de la Vaslui, in scrisoarea pe care a trimis-o marilor monarhi europeni, el scria: "Am luat sabia in mana si, cu ajutorul Domnului nostru Dumnezeu Atotputernic, am mers impotriva dusmanilor crestinatatii, i-am biruit (...), pentru care lucru fie laudat Domnul Dumnezeul nostru."
- In epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare intindere, intre Carpati, Nistru si Marea Neagra. Capitala era in cetatea Sucevei, pe care domnitorul a intarit-o cu ziduri puternice din piatra, pentru a rezista oricarui atac.

...................................................................................................................................

POLITICA INTERNA

Intarirea sistemului militar
Consolidarea rolului domniei in raport cu marea boierime
Transformarea Moldovei intr-un centru de spiritualitate crestin-ortodoxa
Integrarea Moldovei in circuitul comercial european (de la Marea Baltica la Marea Neagra
Stefan cel Mare, fiul lui Bogdan al Il-lea (1449-1451) si al Mariei (sau Oltea), fiica de boier din neamul Basarabilor, nepotul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), vine la domnie in primavara anului 1457 fiind sustinut de un corp de oaste, pus la dispozitia lui de Vlad Tepes. Reuseste sa-i inlature de la domnie pe Petru Aron si este uns ca domn "la locul ce se cheama Direptate" pe Siret, la 14 aprilie 1457 in prezenta Mitroplitului, boierilor si ostenilor.
Politica interna a noului domn s-a deosebit de la bun inceput de cea a predecesorilor sai, prin faptul ca el a chemat la colaborare boierii din anturajul fostului domn, inzestrandu-i cu proprietati funciare si acordandu-le inalte dregatorii. Boierii care urmase pe domnul pribeag Petru Aron in Polonia s-au intors in tara. O alta masura intreprinsa de domn a fost intarirea institutiilor centrale ale statului: Sfatul domnesc, administratia locala, oastea si sistemul de aparare a tarii.
In Sfatul domnesc Stefan a numit numai boieri cu dregatorii, inlaturand pe cei care erau inclusi in acest organ numai in calitate de mari detinatori de domenii; Sfatul a fost micsorat de la 30 la 16 membri, in fruntea cetatilor a numit parcalabi din randurile boierilor lui de incredere, a creat dregatoria portarului de Suceava, comandantul ostirii.
Domnitorul a refacut domeniul domnesc, cumparand sau confiscand de la boierii care se dovedeau tradatori proprietati funciare. Cu aceste mosii era inzestrata biserica si cei care se dovedeau credinciosi in lupta impotriva dusmanilor. Stefan ridica la rang de "viteji" osteni care se distingeau in lupta, acrodandu-le proprietati funciare si privilegii.
Domnul a acordat, de asemenea, privilegii oraselor, a aparat interesele negustorilor locali in tara si peste hotarele ei, a protejat caile comerciale internationale care treceau prin teritoriul Moldovei, aducandu-i venituri considerabile. O deosebita atentie a acordat Stefan organizarii militare a tarii. El a intarit "oastea cea mica" (10.000-15.000 ostasi), marind rolul garzii domnesti si a curtenilor in componenta ei, s-a preocupat de pregatirea "oastei mari a tarii" (30.000 ostasi), in care se inrolau taranii, echipati cu armamentul lor propriu. Cavaleria si arcasii moldoveni s-au ridicat la nivelul celor mai bune ostiri ale vremii. Domnul a intarit si inzestrat cu artilerie cetatile tarii: Suceava, Neamt, Hotin, Chilia, Cetatea Alba, Orhei, Soroca (fortificatie anterioara celei actuale). Politica interna activa si chibzuita a lui Stefan cel Mare a servit drept baza pentru impunerea Tarii Moldovei pe plan extern ca un stat puternic si prosper. Concentrarea puterii de stat in mainile domnitorului i-a permis sa opuna cu succes rezistenta expansiunii tarilor vecine. POLITICA EXTERNA IN PERIOADA 1457 – 1473

Pastrarea echilibrului de forte si a status-quo-lui in raport cu puterile crestine (Ungaria si Polonia)

Incercarea de obtinere a independentei fata de Imperiul Otoman

Obiectivul principal al politicii externe in primii ani de domnie a lui Stefan cel Mare a fost normalizarea relatiilor cu Polonia si neutralizarea pretentiilor de suzeranitate ale Ungariei asupra Moldovei. Cele preconizate de voievodul moldovean aveau sorti de izbanda datorita faptului ca regele polonez era angajat in conflictul indelungat cu cavalerii teutoni, iar regele maghiar -in lupta pentru obtinerea coroanei sale, la care pretindea imparatul Frideric al III-lea de Habsburg.

Cu scopul de a impune Polonia sa nu dea azil lui Petru Aron, Stefan in 1458 intreprinde o incursiune in regiunea sudica a acestei tari. Regele Cazimir al IV-lea este nevoit sa inceapa tratative cu Moldova. Prin tratatul de la Overchelauti (pe Nistru) el il recunoaste pe Stefan domn si interzice lui Petru Aron de a se apropia de hotarele Moldovei. Domnul moldovean, la randul sau, recunoaste formal suzeranitatea regelui polon, in 1463 Stefan se casatoreste cu Eudochia, fiica cneazului Kievului Simion Olelcovici. Deoarece Ucraina se afla atunci in componenta Poloniei, aceasta casatorie a apropiat si mai mult pe domn de regatul polon.

In aceeasi perioada se incordase relatiile moldo-ungare. Regele maghiar pretindea sa fie recunoscut ca suzeran al domnului Moldovei. La curtea lui Matei Corvin se retrage din Polonia Petru Aron. Ungaria continua sa ocupe cetatea Chilia. Dupa incercarea nereusita din 1462, la 1465 Stefan ocupa Chilia, fiind sprijinit de locuitorii ei. Drept raspuns Matei Corvin hotaraste sa-i scoata pe Stefan din domnie.

In 1467, in fruntea unei armate de 40.000 oameni Matei Corvin patrunde in Moldova. La Baia, in noaptea de 14 spre 15 decembrie, tabara regelui este atacata de oastea lui Stefan. Cu pierderi mari, ranit, regele se retrage. Numai un act de tradare a vornicului Crasnas i-a permis lui Mateas sa scape cu viata.

Victoria de la Baia a consolidat pozitiile lui Stefan in interiorul tarii si si-a ridicat prestigiul sau in relatiile cu alte state.

In 1469, in urma unei incursiuni in Transilvania, Stefan il prinde acolo pe Petru Aron si il pedepseste pentru uciderea tatalui sau Bogdan al Il-lea.

In anul urmator, la Lipnic Stefan ataca o oaste tatareasca, care savarsise o incursiune la nordul Moldovei. Tatarii sunt macilariti, iar domnul ia masuri de intarire a hotarelor rasaritene ale tarii, fortificand si cetatea Orheiului.

In politica sa externa Stefan Voda a demonstrat inalte calitati de diplomat, evitand sa aiba concomitent doi inamici puternici. Aceasta i-a permis sa pastreze independenta tarii, alternand relatiile pasnice cu conflictele militare cu puternicile state vecine, aflate in ascensiune - Ungaria, Polonia si Imperiul otoman. Cand relatiile cu aceste tari aduceau la razboaie, Stefan a stiut sa utilizeze pe deplin metode specifice de lupta (pusteirea teritoriului in calea dusmanului, hartuirea in continuu pe masura inaintarii lui in interiorul tarii, folosirea cu iscusinta a avantajului reliefului etc.), care minimalizau superioritatea numerica a inamicului. Disproportia sau asimetria dintre fortele moldovene si dusmane nu numai ca nu asigura victoria invadatorilor, ci dimpotriva, darorita iscusintei domnitorului se termina aproape intotdeauna cu infrangerea lor.

Inceputul domniei lui Stefan cel Mare

Dupa uciderea tatalui sau Bogdan, Stefan vine cu oaste, ajutat de Vlad Tepes, domnul Tarii Romanesti, si - dupa infrangerea lui Petru Aron in "tina de la Doljesti", la 12 aprilie si la Orbic pe 14 aprilie 1457 - merge la Suceava si pe locul ce se chema campia Direptatii, langa cetatea de scaun, intreaba pe toti de fata, daca le este cu voie sa le fie domn. Intreaga adunare in frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, targoveti, ostasi si "toata tara" proclamara pe Stefan ca domn legiuit al Moldovei in scaunul parintilor si stramosilor lui.

Inceputul domniei lui Stefan cel MareIn acest moment de grea cumpana pentru cele trei tari romane amenintate de expansiune continua a Imperiului Otoman, a ajuns voievod al Moldovei Stefan cel Mare1457-1504 fiul lui Bogdan al-II-lea, voievod asasinat de Petru Aron. Stefan se refugiase in Tara Romaneasca, casa ceara ajutor pentru a lua conducerea Moldovei, pe care Petru Aron o inchinase si turcilor si polonilor.In acea vreme taranii din nordul Moldovei se rasculasera, sub conducerea lui Leu, importiva boierilor si a lui Aron.Folosind aceasta imprejurare, Stefan a pornit cu ajutorul lui Vlad Tepes, ca sas-i ocupe tronul.Asfel Stefan a biruit pe Aron la Dolhestipe Siret la sud de Suceava.Dupa acesta biruinta s-a indreptat spre Suceava, capitala Moldovei. Aici la locul numit Direptate, a strans o mare adunare, la care au fost chemati nu numai boieri mari, ci si alta curte marunta.Noul domn a tinut sa aiba si consimntamantul paturilor marunte cum numeste cronicarul pe tarani si pe oraseni.Si aici cu totii l-au ridicat domn, incheie cronicarul.Domnia lui Stefan Voda a reprezentat un moment important in lupta impotriva tendintelor de faramitare feudala si de intarire al statului centralizat al Moldovei.Poporul si-a pus mari nadejdi in priceperea tanarului Stefan de a-l conduce in lupta pentru salvarea Moldovei din starea de decadere. Stefan cel Mare dornic sa se apere impotriva cotropirii straine, turcesti sau tataresti, poporul a participat cu insufletire la organizarea militara a tarii. Bun comandant de osti, Stefan a organizat cu pricepere o armata recrutata in deosebi dintre razesi si targoveti, la care sau adaugat ele-mentele din mica boierime.Asfel, in vremea lui, forta militara a Moldovei se baza pe o oaste mai larga, recrutata din popor.Armele principale sabiile, scuturile si chiar tunurile, ca si har-nasamentele pentru cai care erau cumparate de la mesteri brasoveni.Pentru apararea Moldovei au fost marite si consolidate vechile cetati atat de la hotare, cat si din interior Hotin, Soroca, Cetatea-Aba,Suceava, Cetatea Neamntului si Craciuna. Conducerea garnizoanelor din aceste cetati a fost incredintata unor parcalabi, recrutati dintre oa-menii cei mai credinciosi si mai viteji, cum au fost Sendrea, Harman,Luca Arbore.Insemnatatea domniei lui Stefan cel MareStefan-voda a murit in 2 iulie 1504.A fost inmormantat la manastireaPutna, cu multa jale si plangere tuturor locuitorilor tarii-cum scri-e Grigore Ureche-cat plangeau toti ca dupa un parinte al lor pentru lucrarile lui cele vitejesti, care nimenea din domni, nici mai inainte, nici dupa aceea nu l-au ajuns.Stefan-voda a fost una din cele mai de seama, figuri din istoria poporului nostru. Cronicarul Grigore Ureche il descrie ca pe un omintreg la minte, nelenes.Vioiciunea lui putin obisnuita se imbina cu o judecata calma, stapanita, patrunzatoare.Stefan stia sa-si indeplineasca planurile cu multa priceperesi unde nu gandea acolo il aflai. A avut incredere in fortele poporului pe care l-a condus. La nevoie a stiut sa fie aspru, mai ales cu marii boieri si cu adversarii politicii lui. N-a umblat dupa primejdii si razboaie. Dar daca i s-au impus, le-a dus la izbanda cu indrazneala si spirit de jertfa.la lucruri de razboaie mester,-scrie Grigore Ureche- unde era nevoie insusi se vara, ca vazandu-l ai sai sa nu indarapteze, si pentru aceea rar razboi de nu biruia. Si unde biruiau altii, nu pierdea nadejdea, ca stiindu-se cazut, se ridica deasupra bituitorilor. Insusirile lui Stefan s-au vadit atat in organizarea tarii, cat si in eroica lupta pentru independenta. A fost printre cei dintii care au incercat sa alcatuiasca un bloc al tarilor romane impotriva cotropirii otomane, anticipand asfel premiselor uniri ale poporului intr-o singura tara. Conducand poporul in marea actiune impotriva cotropirii otomane, obtinand stralucite victorii, el a devenit unul din conducatorii cei mai vrednici de lauda din din acea vreme. Intra-devar, in timpul domniei lui, Moldova s-a reorganizat si s-a intarit. Calauzind lupta pentru independenta, din 36 de batalii, Stefan, infruntea mildovenilor, a castigat 34.Faptele de vitejie au starnit admiratia intregii Europe.Stefan cel Mare a iubit cultura si a tinut sa infrumuseteze tara cu opera de arta de o nepretuita valoare, cum sant cladirile bisericilor de la Voronet ori Neamnt.Pentru chipul cum a inteles sa-si puna sabia, mintea si inima in slujba tarii, Stefan isi merita pe deplin numele de cel Mare, pe care i l-a dat poporul.

Relatiile cu Ungaria

1462, 1465 – Stefan ataca si cucereste Chilia, aparata de o garnizoana maghiara
1467 – Stefan zdrobeste la Baia armata regelui maghiar Matei Corvin care invadase Moldova

Dupa urmarirea lui Petru Aron, care se refugiase in Polonia, cade la intelegere cu regele Cazimir, restituindu-i-se cetatea Hotinului, ceea ce atrage dusmania regelui Ungariei, Matei Corvin. Intr-o lupta decisiva la Baia (1467), pe valea Moldovei, oastea ungureasca este infranta, regele fiind ranit de trei sageti si o lovitura de lance. Stefan navali in Ardeal pe urmele armatei unguresti in retragere si isi asigura linistea la granita apuseana a tarii.

Relatiile cu regele Ungariei s-au acutizat in jurul anului 1467. Pretendentul la tron, Petru Aron, era adapostit de cativa ani in Ungaria. Regele pretindea omagiul si supunerea din partea domnului mmoldovean. Acesta, inchinat regelui polon, a profitat si de conflictuil dintre cei doi regi (regele polon voia coroana maghiara). In 1467 Stefan a sprijinit rascoala nobililor si sasiloir ardeleni impotriva regelui. Cand regele I-a infrant pe rasculati, unii cntre capii rascoalei s-au refugiat la curtea lui Stefan. Matei Corvin a profitat de sederea sa in Transilvania, unde a venit cu o oaste de 8000 de calareti si 4000 de pedestrasi, si a inrrat in Moldova cu scopul de a transa problema moldoveana. A adus cu el doi pretendenti la tron. In timpul campaniei maghiare Stefan s-a confruntat si cu o rabufnire a opozitiei partidei boieresti ostile. Dupa un moment de negocieri la Roman, oastea maghiara a luat prazi in anuimale si oameni din teritoriile prin care a trecut si s-a asezat la Baia, apropae de trecatorile ardelene pe unde voiau sa treaca prazile. Batalia care s-a dat la Baia, in conditii neprielnice unei desfasurari de forte – teren mlastinos dominat de insltimile din jur, a fost castigata de Stefan cel Mare in noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467. Chiar si regele a fost ranit si o parte a oastei a pierit in lupta. Victoria lui Stefan I-a permis sa transeze reletiile cu ..............................

..................................................................................................................................

Sfarsitul vietii domnitorului

Intr-un basorelief de la manastirea atonita Vatoped caci si acolo Stefan Voievod s-a numarat printre ctitori, este infatisat ca un principe in varsta inaintata, pe chip se descifreaza oboseala unei vieti atat de zbuciumate. Dar intreaga sa viata si in indelungata domnie pe care Dumnezeu i-a randuit-o si-a indeplinit datoria in cea mai inalta masura.

Cand si-a simtit sfarsitul aproape, la 2 februarie 1503, binecredinciosul Stefan Voda a intocmit un hrisov cu semnificatii testamentare: "In numele Tatalui, si al Fiului si al Sfantului Duh, Troita Sfanta de-o-fiinta si nedespartita. Iata eu, robul Stapanului meu Iisus Hristos, Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, facem cunoscut, cu aceasta carte a noastra, tuturor celor care o vor vedea, sau o vor auzi citindu-se, ca a binevoit domnia mea cu a noastra bunavointa si cu inima luminata si curata si din toata bunavoia noastra si cu ajutorul lui Dumnezeu, si am facut pentru pomenirea sfant-raposatilor inaintasi bunici si parinti ai nostri, si pentru sanatatea si mantuirea copiilor nostri, si am intarit prin acest privilegiu Manastirii Putna, unde este hramul Adormirea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ..."

Venind sfarsitul zilelor sale, binecredinciosul Voievod Stefan nu a putut vedea incheiat de scris Tetraevanghelul pe care incepuse sa-l ctitoreasca in primele luni ale anului 1504: "Io Stefan Voievod ... care aprins de dumnezeiasca dorinta si iubitor al cuvintelor lui Hristos fiind, cu ravna a dat si a scris aceasta. Si apoi l-a aflat moartea. Iar fiul sau, Bogdan Voievod, a ferecat acest Tetraevanghel ... si l-a dat bisericii de la curtile din Harlau ... 1504, luna noiembrie 24".

S-a stins la varsta de peste 70 de ani, inconjurat de netarmurita iubire a familiei, a sfetnicilor, a oastei si a intregului popor "care-l cinstea ca pe un Mesia".Intr-un basorelief de la manastirea atonita Vatoped caci si acolo Stefan Voievod s-a numarat printre ctitori, este infatisat ca un principe in varsta inaintata, pe chip se descifreaza oboseala unei vieti atat de zbuciumate. Dar intreaga sa viata si in indelungata domnie pe care Dumnezeu i-a randuit-o si-a indeplinit datoria in cea mai inalta masura.

S-a stins incet din viata aceasta pamanteasca voievodul cel preaevlavios si a fost plans de tara intreaga careia ii lasa amintirea de nesters a unei domnii lungi si stralucite, a unei bunatati luminate, pe care n-o covarsea decat iubirea pentru neamul si pamantul romanesc, pe care le-a aparat cu bratul sau neinvins vreme de o jumatate de veac, trecand prin vremuri vitrege si prin greutati fara de seama.

In Letopisetul anonim al Moldovei se afla mentiuni deosebit de interesante in legatura cu acea sfanta si neuitata zi de 2 Iulie 1504. S-au intamplat atunci fapte si semne prevestitoare ale marelui eveniment: "A fost in acelasi an, inainte de moartea lui, iarna grea si foarte aspra, cum nu fusese niciodata si au fost in timpul verii ploi mari si revarsari de ape ..."

La 2 iulie 1504, in a patra ora a zilei dupa 47 de ani si 3 luni de domnie Stefan cel Mare si Sfant avea sa se stinga din viata.
"Cand a fost sa moara Stefan
Multa jale a fost in tara
Si la patul sau de moarte
Toti boierii s-adunara.
? Plange dealu, plange valea,
Plang padurile batrane,
Si poporul in hohot plange,
"Cui ne lasi pe noi, Stapane?"

Mormantul lui Stefan cel Mare

Stefan cel Mare s-a stins din viata la 2 iulie 1504 si a fost inmormantat la manastirea Putna, cu mare jale. Intregul norod al Moldovei a fost adanc indurerat. Pentru intelepciunea si faptele sale de vitejie, pentru lupta necontenita pentru apararea tarii, poporul i-a spus ,,cel Mare”.

La 2 iulie 1504, in a patra ora a zilei dupa 47 de ani si 3 luni de domnie Stefan cel Mare si Sfant avea sa se sfarseasca din viata, pasind in nemurire si lasandu-ne drept mostenire porunca ce dainuie de ani si ani prin Tara Moldovei atat de inspirat si zguduitor evocata de Barbu Delavrancea in piesa "Apus de soare":

" ... Tineti minte cuvintele lui Stefan, care v-a fost baci pana la adanci batranete... ca Moldova n-a fost a stramosilor mei, n-a fost a mea si nu este a noastra, ci a urmasilor urmasilor nostri in veacul vecilor !..."

A fost inmormantat la Manastirea Putna, zidita in timpul domniei sale, intre anii 1466 - 1469 .Actuala biserica a fost practic reconstruita intre 1653 si 1662 de catre Vasile Lupu si urmasii sai.

Daca pe marmura sacra de la Putna nu este sapata si ziua de hotar, "2 iulie 1504, ea se afla insa mentionata pe Acoperamantul acestei lespezi: "Io Bogdan Voievod din mila lui Dumnezeu domnul Tarii Moldovei, a infrumusetat si a acoperit cu acest acoperamant mormantul tatalui sau, Io Stefan Voievod, cel care a domnit in Tara Moldovei 47 de ani si trei luni, care s-a stramutat la lacasul de veci in anul 1504, luna iulie, ziua 2 de marti, in ceasul al patrulea din zi."

Cetatea de scaun Suceava

Din porunca lui Stefan cel Mare (1457-1504), cetatea este puternic fortificata prin construirea unui zid in incinta ce inconjoara vechiul fort. Zidul a fost construit in doua etape: inainte de 1476 s-a ridicat o "perdea" de ziduri cu grosimea de 1,5 m, avand la capete turnuri de aparare, de forma patrata si o inaltime de aproximativ 15 m. Vechea intrare a fost zidita si s-a construit o noua intrare, pe latura de sud, accesul in cetate facandu-se pe un pod, parte fix, parte mobil. Inainte de 1497 s-a construit a doua "perdea" de ziduri cu grosimea de cca. 2 m, avand turnuri de aparare lipite de zid. Cetatea era inconjurata pe trei laturi, est, sud, vest, de un sant de aparare foarte lat.

Cel mai important monument laic din Moldova, Cetatea de Scaun a Sucevei .

Amplasata pe un pinten de deal, pe un platou inalt, in partea de est a orasului, restaurata in ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru I Musat (1375-1391). Construita din piatra, a fost intarita ulterior de Stefan cel Mare La 1 mai 1600 ostasii lui Mihai Viteazul au intrat fara lupta in Cetatea de Scaun a Sucevei, incheind astfel actul I al unirii celor 3 tari romanesti.

Cetatea de Scaun a Sucevei a avut o istorie nu numai bogata in evenimente si fapte de lupta, ci a insemnat adesea si principalul element de rezistenta al intregii Moldove impotriva celor ce doreau sa o supuna.

Cetatea de Scaun , una dintre cele mai cunoscute pana in prezent, s-a bucurat de faima deosebita de-a lungul timpului. Identificandu-se cu gloria militara si cu idealul de independenta.

In interiorul curtii se aflau incaperile domnitorului si familiei sale, ale slujitorilor domnesti, ale ostasilor, depozite pentru alimente si munitii, camere de garda, un paraclis cu peretii pictati, sala sfatului domnesc.

In cetate functiona monetaria Moldovei.

Cetatea de Scaun dateaza din secolul al XV-lea este ctitoria domnitorilor Musatini si nu a putut fi cucerita niciodata. Astazi se pot admira masivele zone exterioare, parti din tunuri si ruine ale constructiilor interioare.

Cat a domnit Stefan cel Mare "un vultur al faimei plutea asupra Sucevei" (Mihail Sadoveanu). Era faima dobandita de vitejiile ostenilor moldoveni care, ani de-a randul au tinut inchise portile Cetatii Suceava in fata tuturor atacurilor dusmane gliei romanesti .

Cauta