Referate romana
          Dacia literara Nivel: liceu


Dacia literara si intreaga miscare ideologica, culturala si literara are meritul de apune meritul de a fi pus bazele modernizarii culturii romanesti.

La 30 ianuarie 1840 ia fiinta la Iasi revista "Dacia literara" din initiativa si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, fiind “intaia revista de literatura oraganizata”(G.Calinescu).

Numele revistei este ales semnificativ, pentru a exprima unitatea de neam si de tara, Dacia, idealul de unire a romanilor fiind sugerat destul de transparent.

Prin cele trei numere aparute, revista “Dacia literara” a reprezentat un adevarat ferment spiritual ce a generat efecte de lunga durata in intreg spatiul sensibilitatii si al gandirii romanesti.

In primul numar al revistei, Mihail Kogalniceanu, in varsta de 23 de ani, publica articolul-program “Introductie”, in care evidentiaza principalele idei care vor sta la baza crearii si orientarii literaturii romanesti si care este considerat primul manifest al romantismului romanesc.

Patru erau idealurile spre care isi indreptau eforturilr artizanii culturali ai momentului, reunite in vocea lui Mihail Kogalniceanu, care semneaza “Introductia”. Primul era crearea unei limbi literare unice si a unei literaturi originale, reprezentative pentru toti romanii. Sursele acestei originalitati nu puteau fi legate decat de folclorul romanesc, de istoria neamului, de natura si de realitatile social-politice ale timpului. In acest sens, fiecare scriitor si om de cultura si-a adus contributia prin lucrari teoretice de popularizare. Kogalniceanu condamna deprinderea de a imita literaturi straine, fara nicio legatura spirituala cu specificul romanesc, iar traducerile unor opere de valoare din literatura universala “nu fac o literatura”. El militeaza pentru crearea de popere autohtone, deoarece operele literare trebuie sa pastreze spiritul original si simtirea romaneasca, ca fiind “insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi”.

Kogalniceanu insusi culege o oratie de nunta si prezinta in detaliu toate ceremoniile; Negruzzi scrie veritabile pagini de proza in care descrie costumele populare romesti, da exemple de poezii folclorice cu un deceniu inaintea celor culese de Alecsandri, iar Russo deplange moartea trecutului si risipirea in timp a obiciurilor populare.

In "Cugetari", el arata: "Daca este ca neamul roman sa aiba si el o limba si o literatura, spiritul public va parasi spiritul pedantilor si se va indrepta la izvorul adevarat: la traditiile si obiceiurile pamantului, unde stau ascunse inca formele si stilul; si, de as fi poet, as culege mitologia roman, care-i frumoasa ca si aceea latina sau greaca; de as fi istoric, as strabate prin toate bordeele sa descopar o amintire sau o rugina de arma; de as fi gramatic, as calatori pe toate malurile romanesti si as culege limba”.

Dacia este acel intreg, acel vechi spatiu istoric, spart in mai multe bucati, reprezentatii dorind sa-l recompuna luand subiecte inspirate din istoria zbuciumata a neamului romanesc, din folclorul nepretuit si din frumusetea patriei, care pot constitui oricand cele mai originale izvoare de inspiratie pentru scriitori.

Mihail Kogalniceanu are conceptii iluministe, ramanand, de altfel celebra fraza, prin care indeamna pe toti romanii sa-si cunoasca originile si identitatea spirituala prin intoarcerea catre trecutul istoric al neamului din care provin: “Intrebati dar istoria, si veti sti ce suntem, de unde venim si unde mergem”.

Scriitorii de la "Dacia literara" sunt primii care resimt necesitatea criticii literare, o dorinta intemeiata daca avem in vedere multitudinea de texte publicate fara niciun descernamant estetic. Seimpunea asadar, un filtru de valori, crearea unui set de principii in functie de care sa fie judecata si apreciata opera de arta. Kogalniceanu anunta o critica nepartinitoare - “vom critica cartea, iar nu persoana. Vrajmasi ai arbitrariului, nu vom fi arbitrari in judecatile noastre literare” -, dand a intelege ca a trecut etapa aprobarilor, a sloganului: “Scrieti, baieti, numai scrieti!”.

Cu o aparitie scurta in timp, ianuarie – iunie 1840, revista “Dacia literara” a fost suprimata de catre domnitorul Mihail Sturdza, dupa numai trei numere. Cu toate acestea, in paginile sale au aparut scrieri valoroase si au publicat scriitori ce vor intra in patrimoniul literaturii romane: Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, C.Stamati, Al. Donici. In primul numar al revistei a aparut prima nuvela istorica, “Alexandru Lapusneanul”de Costache Negruzzi.

"Pentru a spune totuul intr-un cuvant, generatia lui Kogalniceanu are meritul de a fi facut romantismul plauzibil constiintei romanesti”. (George Ivascu)

Articolul-program - ”Introductie”, al revistei “Dacia literara”, ar putea fi sintetizat prin cateva directii principale:

- cresterea interesului pentru crearea unei literaturi romane, prin realizarea de “compuneri originale”, de productie romanesti “fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune”;

- inlesnirea colaborarii scriitorilor din toate tinuturile romanesti in paginile revistei, “fiesticarelea cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau”;

- realizarea unei limbi si a unei literaturi unice;

- combaterea imitatiei altor literaturi;

- traducerile operelor din alte literaturi sa fie ale celor de valoare;

- pastrarea specificului national in opera literara, a originalitatii creatiei;

- folosirea surselor de inspiratie din istoria poporului roman, din frumusetile patriei si din folclor;

- afirmarea criticii literare obiective, precum si a unei critici de dirctie;

- scriitorii sunt datori sa contribuie prin operele lor la implinirea idealului tuturor romanilor, Unirea Pricipatelor.
Cauta